Postul de sănătate

- Pe lângă formele clasice ale postului terapeutic, au apărut şi unele noi, care şi-au dovedit eficienţa şi pot fi integrate uşor în programul de viaţă cotidian -

Începutul primăverii este exact momentul când multă lume îşi propune să postească. Renunţarea voluntară la alimentele solide şi la delicatese (car­ne, cafea, alcool) elimină kilogra­mele de prisos şi, totodată, curăţă organele şi ţesu­turile. Pe drept cuvânt, această terapie la îndemâna oricui este privită în zilele noastre ca un panaceu pen­tru nu­meroase boli născute de civilizaţia con­tem­porană. "Postul reprezintă un medicament na­tu­ral, eficient şi ieftin", afirmă medicii nutriţionişti. "Un număr impresionant de studii au dovedit că el reglează glicemia şi tensiunea, stimulează meta­bolismul lipidelor şi reduce colesterolul." Şi bolile cronice, ca reumatismul şi migrenele, se amelio­rează atunci când pacienţii postesc.
Aceasta se întâmplă datorită faptului că orga­nis­mul începe să lucreze în regim de austeritate, ceea ce îi favorizează regenerarea. "În cursul evo­luţiei sale, specia umană s-a confruntat mereu cu perioade de penurie alimentară. Corpul a învăţat să reziste şi cu o cantitate mai mică de hrană, alt­fel, omenirea n-ar fi putut supravieţui. Ficatul şi muşchii stochează carbohidraţi suficienţi pentru câteva ore, după care depozitele de grăsime îşi pun la dispoziţie rezervele lor de energie, care vor asi­gura funcţionarea organismului timp de mai multe săptămâni. Aşa încât persoanele care postesc ob­servă cu uimire că, în loc să sufere de foame, au o stare generală de bine." Există, de asemenea, o explicaţie ştiinţifică şi pentru euforia resimţită ade­sea de cei ce postesc. Intestinul se curăţă prin post şi comunică acest lucru creierului, influenţând ast­fel indirect starea de spirit a persoanei în cauză.
Un alt motiv pentru care postul a devenit atât de popular este acela că el reuşeşte să se adapteze la condiţiile vieţii moderne. Îndatoririle de serviciu sau preocupările fireşti legate de familie îi împie­dică pe mulţi să se supună unui regim terapeutic de câteva săptămâni. De aceea, variantele cu durată redusă, cum sunt postul intermitent sau pauzele alimentare prelungite, se bucură de o popularitate crescândă. Studii re­cente, realizate de oamenii de ştiinţă americani, arată că şi o renunţare la hrană pe termen scurt produce efecte pozi­tive asupra sănătăţii. Cercetătorii de la "Intermountain Medical Center Heart Institute" au descoperit că riscul de îmbolnăvire a vaselor co­ronare începe deja să scadă după numai 24 de ore în care aportul energetic n-a depăşit 500 de calo­rii. Un amănunt important de reţinut: spre deosebire de pro­gra­mele de detoxifiere, la rân­dul lor foarte apreciate, în pos­turi nu se admi­nis­trea­ză preparate ca­re să sti­muleze meta­bo­lis­mul, ori pi­­lule me­nite să gră­­bească ar­de­rea gră­­similor. Or­ga­nis­mul este lăsat să re­ac­ţioneze în rit­mul său pro­priu. Am izbu­tit să vă tre­zim interesul? În con­tinuare, vă pre­zentăm cele mai bune metode de postit.

Postul terapeutic

Programele din această categorie tre­buie urmate minimum zece zile. Prin­tre cele mai cunoscute se numără postul du­pă formula dr. Otto Buchinger (cu supe) şi cea a lui F.X. Mayr (numită şi regimul cu lapte şi chifle). La fel de eficiente sunt şi curele ayurvedice sau dieta alcalină. Cei ce le practică într-o clinică specia­lizată benefi­ciază de avantajul de a se afla, alături de alţi oameni cu aspiraţii similare, sub per­manenta supraveghere a unor medici sau terapeuţi nutriţionişti, ceea ce le va inspira, fără îndoială, un sentiment de siguranţă. Care este im­por­tant, mai ales în primele zile, când pot apărea unele simptome mai puţin plăcute, ca de pildă ameţeli sau uşoare dureri de cap. Dar persoanele cu o sănă­tate bună se pot încumeta să postească şi pe cont propriu, eventual cu o documen­tare prealabilă. În librării şi pe internet se găsesc destule cărţi pe această temă.
În principiu, oricine poate urma un post tera­peutic. Totuşi, cei cărora le-a fost prescris un trata­ment medicamentos ar trebui să se consulte cu doc­torul sau să ceară părerea unui terapeut. Un alt aspect pozitiv al postului ţinut într-o clinică sau într-un centru de wellness este decuplarea de apa­ratura care ne însoţeşte pas cu pas, în viaţa de toate zilele. Aici, nu este deloc bine văzut obiceiul de a petrece ore întregi stând la calculator sau în faţa televizo­rului. În schimb, se recomandă cât mai multă mişcare, masaje şi meditaţie.

Postul de 16 ore

Este ideal pentru postitorii care îşi doresc să slăbească: 16 ore constituie pauza alimentară opti­mă pentru obţinerea celor mai bune rezultate în privinţa arderii grăsimilor. Şi timpul nici nu pare insuportabil de lung, dacă luăm în calcul o du­rată de opt ore a somnului. Ce se întâmplă? După circa douăsprezece ore, corpul începe să ardă grăsimi­le, atacându-şi rezervele de lipide, stocate în vederea producerii de energie. Dar şi cine nu rezistă chiar până la sfârşit face un bine organismului său. Căci în prima fază sunt consu­maţi carbohidraţii, ca o formă a gli­cogenului depozitat în ficat şi în muşchi. Se mănâncă de două ori pe zi, dimi­neaţa şi la prânz. Se sare masa de seară. Ex­clus gus­tările. Caloriile ingerate nu tre­buie să depăşească 500 la o masă.

Postul intermitent

El constă în intercalarea unor intervale de 36 de ore în care se renunţă complet la mâncare şi, în general, la orice aport caloric. (Nu se mănâncă o zi şi următoarea până la prânz.) Sunt considerate zile de post cele în cursul cărora caloriile ingerate nu depăşesc pragul de 500. Me­niul ideal este unul compus din legume, salate şi fructe. De exemplu, iată ce ne recomandă nutriţio­niştii: "Pentru dimi­neaţă, două fructe şi un iaurt simplu, mic. La prânz, legume sau o salată mică, iar seara, trei cartofi fierţi în coajă şi, alături, o sa­lată cu un dressing uşor. Toate acestea nu însumea­ză mai mult de 500 de calorii." Sunt, de asemenea, permise peştele şi carnea slabă. Pauzele pot fi in­troduse o dată sau de două ori pe săptă­mână. Me­toda este foarte potrivită pentru postitul în week­end. Ca şi la celelalte programe, trebuie consumate multe lichide, preferabil apă şi ceaiuri de plante. Postul intermitent nu inter­zice cafeaua.

Postul de dimineaţă sau de seară

Cei interesaţi de lecturile în acest domeniu îl pot întâlni şi sub denu­miri mai pretenţioase: "dinner can­celling" sau "breakfast skipping". În ambele va­riante, el nu înseamnă altceva decât su­primarea uneia din cele trei mese ale zilei, prima sau ultima, prelungind astfel pauza alimentară care include şi odihna nocturnă. Efectele asupra sănă­tăţii sunt benefice, ideea că nu ne putem lipsi de un mic de­jun consistent, de pildă, fiind mai curând o preju­decată. Astăzi, specialiştii fac observaţia că deprin­derea celor trei mese zilnice cu gustări între ele este relativ nouă şi amintesc din nou de copilă­ria uma­nităţii, când accesul sporadic la hrană era absolut normal. De aceea, nimeni nu trebuie să aibă im­presia că ar comite un sacrilegiu dacă "sare" peste o masă.
Cine renunţă la micul dejun şi mănâncă abia în miezul zilei, la douăsprezece, se va găsi în cursul dimineţii în faza de ardere a grăsimilor, aşa cum arătam anterior, în pasajul dedicat postului de 16 ore. Iar celui care preferă să meargă la culcare de­vre­me, i se potriveşte un prânz luat târziu sau o cină consumată după-amiaza, în loc de seară. Dar, pentru oricare dintre programe am opta, "Fie şi numai o pauză de 16 ore înseamnă deja sănătate pentru organism", ne încredinţează nutriţioniştii.