Începutul primăverii este exact momentul când multă lume își propune să postească. Renunțarea voluntară la alimentele solide și la delicatese (carne, cafea, alcool) elimină kilogramele de prisos și, totodată, curăță organele și țesuturile. Pe drept cuvânt, această terapie la îndemâna oricui este privită în zilele noastre ca un panaceu pentru numeroase boli născute de civilizația contemporană. "Postul reprezintă un medicament natural, eficient și ieftin", afirmă medicii nutriționiști. "Un număr impresionant de studii au dovedit că el reglează glicemia și tensiunea, stimulează metabolismul lipidelor și reduce colesterolul." Și bolile cronice, ca reumatismul și migrenele, se ameliorează atunci când pacienții postesc.
Aceasta se întâmplă datorită faptului că organismul începe să lucreze în regim de austeritate, ceea ce îi favorizează regenerarea. "În cursul evoluției sale, specia umană s-a confruntat mereu cu perioade de penurie alimentară. Corpul a învățat să reziste și cu o cantitate mai mică de hrană, altfel, omenirea n-ar fi putut supraviețui. Ficatul și mușchii stochează carbohidrați suficienți pentru câteva ore, după care depozitele de grăsime își pun la dispoziție rezervele lor de energie, care vor asigura funcționarea organismului timp de mai multe săptămâni. Așa încât persoanele care postesc observă cu uimire că, în loc să sufere de foame, au o stare generală de bine." Există, de asemenea, o explicație științifică și pentru euforia resimțită adesea de cei ce postesc. Intestinul se curăță prin post și comunică acest lucru creierului, influențând astfel indirect starea de spirit a persoanei în cauză.
Un alt motiv pentru care postul a devenit atât de popular este acela că el reușește să se adapteze la condițiile vieții moderne. Îndatoririle de serviciu sau preocupările firești legate de familie îi împiedică pe mulți să se supună unui regim terapeutic de câteva săptămâni. De aceea, variantele cu durată redusă, cum sunt postul intermitent sau pauzele alimentare prelungite, se bucură de o popularitate crescândă. Studii recente, realizate de oamenii de știință americani, arată că și o renunțare la hrană pe termen scurt produce efecte pozitive asupra sănătății. Cercetătorii de la "Intermountain Medical Center Heart Institute" au descoperit că riscul de îmbolnăvire a vaselor coronare începe deja să scadă după numai 24 de ore în care aportul energetic n-a depășit 500 de calorii. Un amănunt important de reținut: spre deosebire de programele de detoxifiere, la rândul lor foarte apreciate, în posturi nu se administrează preparate care să stimuleze metabolismul, ori pilule menite să grăbească arderea grăsimilor. Organismul este lăsat să reacționeze în ritmul său propriu. Am izbutit să vă trezim interesul? În continuare, vă prezentăm cele mai bune metode de postit.
Postul terapeutic
Programele din această categorie trebuie urmate minimum zece zile. Printre cele mai cunoscute se numără postul după formula dr. Otto Buchinger (cu supe) și cea a lui F.X. Mayr (numită și regimul cu lapte și chifle). La fel de eficiente sunt și curele ayurvedice sau dieta alcalină. Cei ce le practică într-o clinică specializată beneficiază de avantajul de a se afla, alături de alți oameni cu aspirații similare, sub permanenta supraveghere a unor medici sau terapeuți nutriționiști, ceea ce le va inspira, fără îndoială, un sentiment de siguranță. Care este important, mai ales în primele zile, când pot apărea unele simptome mai puțin plăcute, ca de pildă amețeli sau ușoare dureri de cap. Dar persoanele cu o sănătate bună se pot încumeta să postească și pe cont propriu, eventual cu o documentare prealabilă. În librării și pe internet se găsesc destule cărți pe această temă.
În principiu, oricine poate urma un post terapeutic. Totuși, cei cărora le-a fost prescris un tratament medicamentos ar trebui să se consulte cu doctorul sau să ceară părerea unui terapeut. Un alt aspect pozitiv al postului ținut într-o clinică sau într-un centru de wellness este decuplarea de aparatura care ne însoțește pas cu pas, în viața de toate zilele. Aici, nu este deloc bine văzut obiceiul de a petrece ore întregi stând la calculator sau în fața televizorului. În schimb, se recomandă cât mai multă mișcare, masaje și meditație.
Postul de 16 ore
Este ideal pentru postitorii care își doresc să slăbească: 16 ore constituie pauza alimentară optimă pentru obținerea celor mai bune rezultate în privința arderii grăsimilor. Și timpul nici nu pare insuportabil de lung, dacă luăm în calcul o durată de opt ore a somnului. Ce se întâmplă? După circa douăsprezece ore, corpul începe să ardă grăsimile, atacându-și rezervele de lipide, stocate în vederea producerii de energie. Dar și cine nu rezistă chiar până la sfârșit face un bine organismului său. Căci în prima fază sunt consumați carbohidrații, ca o formă a glicogenului depozitat în ficat și în mușchi. Se mănâncă de două ori pe zi, dimineața și la prânz. Se sare masa de seară. Exclus gustările. Caloriile ingerate nu trebuie să depășească 500 la o masă.
Postul intermitent
El constă în intercalarea unor intervale de 36 de ore în care se renunță complet la mâncare și, în general, la orice aport caloric. (Nu se mănâncă o zi și următoarea până la prânz.) Sunt considerate zile de post cele în cursul cărora caloriile ingerate nu depășesc pragul de 500. Meniul ideal este unul compus din legume, salate și fructe. De exemplu, iată ce ne recomandă nutriționiștii: "Pentru dimineață, două fructe și un iaurt simplu, mic. La prânz, legume sau o salată mică, iar seara, trei cartofi fierți în coajă și, alături, o salată cu un dressing ușor. Toate acestea nu însumează mai mult de 500 de calorii." Sunt, de asemenea, permise peștele și carnea slabă. Pauzele pot fi introduse o dată sau de două ori pe săptămână. Metoda este foarte potrivită pentru postitul în weekend. Ca și la celelalte programe, trebuie consumate multe lichide, preferabil apă și ceaiuri de plante. Postul intermitent nu interzice cafeaua.
Postul de dimineață sau de seară
Cei interesați de lecturile în acest domeniu îl pot întâlni și sub denumiri mai pretențioase: "dinner cancelling" sau "breakfast skipping". În ambele variante, el nu înseamnă altceva decât suprimarea uneia din cele trei mese ale zilei, prima sau ultima, prelungind astfel pauza alimentară care include și odihna nocturnă. Efectele asupra sănătății sunt benefice, ideea că nu ne putem lipsi de un mic dejun consistent, de pildă, fiind mai curând o prejudecată. Astăzi, specialiștii fac observația că deprinderea celor trei mese zilnice cu gustări între ele este relativ nouă și amintesc din nou de copilăria umanității, când accesul sporadic la hrană era absolut normal. De aceea, nimeni nu trebuie să aibă impresia că ar comite un sacrilegiu dacă "sare" peste o masă.
Cine renunță la micul dejun și mănâncă abia în miezul zilei, la douăsprezece, se va găsi în cursul dimineții în faza de ardere a grăsimilor, așa cum arătam anterior, în pasajul dedicat postului de 16 ore. Iar celui care preferă să meargă la culcare devreme, i se potrivește un prânz luat târziu sau o cină consumată după-amiaza, în loc de seară. Dar, pentru oricare dintre programe am opta, "Fie și numai o pauză de 16 ore înseamnă deja sănătate pentru organism", ne încredințează nutriționiștii.