Postul de sănătate

Gilda Fildan
- Pe lângă formele clasice ale postului terapeutic, au apărut și unele noi, care și-au dovedit eficiența și pot fi integrate ușor în programul de viață cotidian -

Începutul primăverii este exact momentul când multă lume își propune să postească. Renunțarea voluntară la alimentele solide și la delicatese (car­ne, cafea, alcool) elimină kilogra­mele de prisos și, totodată, curăță organele și țesu­turile. Pe drept cuvânt, această terapie la îndemâna oricui este privită în zilele noastre ca un panaceu pen­tru nu­meroase boli născute de civilizația con­tem­porană. "Postul reprezintă un medicament na­tu­ral, eficient și ieftin", afirmă medicii nutriționiști. "Un număr impresionant de studii au dovedit că el reglează glicemia și tensiunea, stimulează meta­bolismul lipidelor și reduce colesterolul." Și bolile cronice, ca reumatismul și migrenele, se amelio­rează atunci când pacienții postesc.
Aceasta se întâmplă datorită faptului că orga­nis­mul începe să lucreze în regim de austeritate, ceea ce îi favorizează regenerarea. "În cursul evo­luției sale, specia umană s-a confruntat mereu cu perioade de penurie alimentară. Corpul a învățat să reziste și cu o cantitate mai mică de hrană, alt­fel, omenirea n-ar fi putut supraviețui. Ficatul și mușchii stochează carbohidrați suficienți pentru câteva ore, după care depozitele de grăsime își pun la dispoziție rezervele lor de energie, care vor asi­gura funcționarea organismului timp de mai multe săptămâni. Așa încât persoanele care postesc ob­servă cu uimire că, în loc să sufere de foame, au o stare generală de bine." Există, de asemenea, o explicație științifică și pentru euforia resimțită ade­sea de cei ce postesc. Intestinul se curăță prin post și comunică acest lucru creierului, influențând ast­fel indirect starea de spirit a persoanei în cauză.
Un alt motiv pentru care postul a devenit atât de popular este acela că el reușește să se adapteze la condițiile vieții moderne. Îndatoririle de serviciu sau preocupările firești legate de familie îi împie­dică pe mulți să se supună unui regim terapeutic de câteva săptămâni. De aceea, variantele cu durată redusă, cum sunt postul intermitent sau pauzele alimentare prelungite, se bucură de o popularitate crescândă. Studii re­cente, realizate de oamenii de știință americani, arată că și o renunțare la hrană pe termen scurt produce efecte pozi­tive asupra sănătății. Cercetătorii de la "Intermountain Medical Center Heart Institute" au descoperit că riscul de îmbolnăvire a vaselor co­ronare începe deja să scadă după numai 24 de ore în care aportul energetic n-a depășit 500 de calo­rii. Un amănunt important de reținut: spre deosebire de pro­gra­mele de detoxifiere, la rân­dul lor foarte apreciate, în pos­turi nu se admi­nis­trea­ză preparate ca­re să sti­muleze meta­bo­lis­mul, ori pi­­lule me­nite să gră­­bească ar­de­rea gră­­similor. Or­ga­nis­mul este lăsat să re­ac­ționeze în rit­mul său pro­priu. Am izbu­tit să vă tre­zim interesul? În con­tinuare, vă pre­zentăm cele mai bune metode de postit.

Postul terapeutic

Programele din această categorie tre­buie urmate minimum zece zile. Prin­tre cele mai cunoscute se numără postul du­pă formula dr. Otto Buchinger (cu supe) și cea a lui F.X. Mayr (numită și regimul cu lapte și chifle). La fel de eficiente sunt și curele ayurvedice sau dieta alcalină. Cei ce le practică într-o clinică specia­lizată benefi­ciază de avantajul de a se afla, alături de alți oameni cu aspirații similare, sub per­manenta supraveghere a unor medici sau terapeuți nutriționiști, ceea ce le va inspira, fără îndoială, un sentiment de siguranță. Care este im­por­tant, mai ales în primele zile, când pot apărea unele simptome mai puțin plăcute, ca de pildă amețeli sau ușoare dureri de cap. Dar persoanele cu o sănă­tate bună se pot încumeta să postească și pe cont propriu, eventual cu o documen­tare prealabilă. În librării și pe internet se găsesc destule cărți pe această temă.
În principiu, oricine poate urma un post tera­peutic. Totuși, cei cărora le-a fost prescris un trata­ment medicamentos ar trebui să se consulte cu doc­torul sau să ceară părerea unui terapeut. Un alt aspect pozitiv al postului ținut într-o clinică sau într-un centru de wellness este decuplarea de apa­ratura care ne însoțește pas cu pas, în viața de toate zilele. Aici, nu este deloc bine văzut obiceiul de a petrece ore întregi stând la calculator sau în fața televizo­rului. În schimb, se recomandă cât mai multă mișcare, masaje și meditație.

Postul de 16 ore

Este ideal pentru postitorii care își doresc să slăbească: 16 ore constituie pauza alimentară opti­mă pentru obținerea celor mai bune rezultate în privința arderii grăsimilor. Și timpul nici nu pare insuportabil de lung, dacă luăm în calcul o du­rată de opt ore a somnului. Ce se întâmplă? După circa douăsprezece ore, corpul începe să ardă grăsimi­le, atacându-și rezervele de lipide, stocate în vederea producerii de energie. Dar și cine nu rezistă chiar până la sfârșit face un bine organismului său. Căci în prima fază sunt consu­mați carbohidrații, ca o formă a gli­cogenului depozitat în ficat și în mușchi. Se mănâncă de două ori pe zi, dimi­neața și la prânz. Se sare masa de seară. Ex­clus gus­tările. Caloriile ingerate nu tre­buie să depășească 500 la o masă.

Postul intermitent

El constă în intercalarea unor intervale de 36 de ore în care se renunță complet la mâncare și, în general, la orice aport caloric. (Nu se mănâncă o zi și următoarea până la prânz.) Sunt considerate zile de post cele în cursul cărora caloriile ingerate nu depășesc pragul de 500. Me­niul ideal este unul compus din legume, salate și fructe. De exemplu, iată ce ne recomandă nutrițio­niștii: "Pentru dimi­neață, două fructe și un iaurt simplu, mic. La prânz, legume sau o salată mică, iar seara, trei cartofi fierți în coajă și, alături, o sa­lată cu un dressing ușor. Toate acestea nu însumea­ză mai mult de 500 de calorii." Sunt, de asemenea, permise peștele și carnea slabă. Pauzele pot fi in­troduse o dată sau de două ori pe săptă­mână. Me­toda este foarte potrivită pentru postitul în week­end. Ca și la celelalte programe, trebuie consumate multe lichide, preferabil apă și ceaiuri de plante. Postul intermitent nu inter­zice cafeaua.

Postul de dimineață sau de seară

Cei interesați de lecturile în acest domeniu îl pot întâlni și sub denu­miri mai pretențioase: "dinner can­celling" sau "breakfast skipping". În ambele va­riante, el nu înseamnă altceva decât su­primarea uneia din cele trei mese ale zilei, prima sau ultima, prelungind astfel pauza alimentară care include și odihna nocturnă. Efectele asupra sănă­tății sunt benefice, ideea că nu ne putem lipsi de un mic de­jun consistent, de pildă, fiind mai curând o preju­decată. Astăzi, specialiștii fac observația că deprin­derea celor trei mese zilnice cu gustări între ele este relativ nouă și amintesc din nou de copilă­ria uma­nității, când accesul sporadic la hrană era absolut normal. De aceea, nimeni nu trebuie să aibă im­presia că ar comite un sacrilegiu dacă "sare" peste o masă.
Cine renunță la micul dejun și mănâncă abia în miezul zilei, la douăsprezece, se va găsi în cursul dimineții în faza de ardere a grăsimilor, așa cum arătam anterior, în pasajul dedicat postului de 16 ore. Iar celui care preferă să meargă la culcare de­vre­me, i se potrivește un prânz luat târziu sau o cină consumată după-amiaza, în loc de seară. Dar, pentru oricare dintre programe am opta, "Fie și numai o pauză de 16 ore înseamnă deja sănătate pentru organism", ne încredințează nutriționiștii.