Pe lângă lipoproteinele cu densitate joasă (LDL) şi lipoproteinele cu densitate mare (HDL), trigliceridele sunt o altă formă de lipide din sânge, care, în esenţă, reprezintă o sursă importantă de energie.
Practic, trigliceridele sunt grăsimi formate din mai multe tipuri de acizi graşi, care se regăsesc în organismul uman, fie în sânge, fie în ţesutul adipos. Sursa acestora este reprezentată, în mare parte, din grăsimile pe care le consumăm, 95% dintre toate grăsimile alimentare fiind trigliceride. În cazul trigliceridelor, trebuie amintit însă şi faptul că anumite deprinderi zilnice pot determina creşterea în exces a acestor lipide sanguine. Alimentaţia bogată în grăsimi animale sau carbohidraţi, viaţa sedentară, consumul de alcool, făină şi alimente cu conţinut mare de zahăr, sunt factori care contribuie la depăşirea valorii normale a trigliceridelor, peste 150 mg/dl. Mai mult, unele persoane pot avea o predispoziţie genetică pentru un nivel ridicat al lipidelor sanguine (colesterol, trigliceride). Totodată, boli precum hipotiroidismul, diabetul, insuficienţa renală, dar şi administrarea unor medicamente uzuale (ex. anticoncepţionale, corticosteroizi etc.) pot influenţa negativ nivelul lipidelor sanguine, situaţie care aduce după sine creşterea riscului de apariţie a aterosclerozei, insuficienţei coronariene, infarctului miocardic sau a unor alte manifestări patologice, cum sunt steatoza hepatică şi pancreatita. În linii mari, schimbarea stilului de viaţă este primul pas pentru combaterea hipertrigliceridemiei sau a hipercolesterolemiei, iar dacă acest lucru nu este suficient şi nivelul lipidelor sanguine rămâne ridicat, se impune, bineînţeles, administrarea de medicamente.
Schimbarea stilului de viaţă presupune o conduită alimentară care vizează: reducerea aportului de grăsimi (carne grasă sau extrem de procesată, gălbenuş de ou şi produse lactate integrale), consumul de alimente bogate în fibre solubile (tărâţe de ovăz, fasole, mazăre, orez, orz, citrice, căpşuni, mere), consumul produselor din soia (compuşii conţinuţi de soia, numiţi izoflavone, imită hormonii umani care reglează nivelurile lipidelor sanguine), consumul mai multor alimente cu antioxidanţi (majoritatea fructelor şi legumelor), evitarea alcoolului, fumatului şi efectuarea de exerciţii fizice cu regularitate. Dacă modificările stilului de viaţă nu sunt suficiente pentru a scădea nivelurile lipidelor sanguine, se poate recurge la instituirea unui tratament medicamentos, care, de la caz la caz, presupune administrarea de statine, sechestratoare de acizi biliari, sau niacină (acid nicotinic). Acesta din urmă, deşi face parte din complexul vitaminic B, are un efect favorabil pe trigliceride, dar şi pe HDL şi LDL-colesterol.
Din punct de vedere al medicinei naturiste, combaterea dislipidemiilor se realizează cu remedii capabile să vină în completarea terapiilor alopate, precum Resveratrolul (se poate administra şi sub formă de ulei din sâmburi de struguri), uleiurile de coacăz-negru (reduce substanţial nivelul trigliceridelor), de nucă, de şofrănel, de germeni de grâu, de sâmburi de caise, de in etc., dar şi prin administratea de lecitină, chitosan, goji sau extract din seminţe de grapefruit.
În final, aş aminti două remedii care intervin direct în blocarea sintezei hepatice de trigliceride, şi anume produsul Korill şi usturoiul, consumat ca atare, pe stomacul gol.
Să auzim numai de bine!
Dr. IULIA VLAD - medic specialist medicină de familie, competenţă apifitoterapie şi acupunctură,
Centrul Holistic Soma, Bucureşti, tel. 0785/807.807
"Aciditatea din stomac mi-a iritat esofagul"
(Răspuns pentru MARIANA - Bucureşti, F. AS nr. 1248)
* Consumul excesiv de alimente picante (iuţi), acre sau sărate.
* Consumul alimentelor care conţin aditivi alimentari (cum ar fi mezelurile, potenţatorii de gust gen "vegeta", margarina), a celor excesiv preparate termic sau care sunt vechi, fermentate, a sucurilor din comerţ acidulate, dar şi a celor care conţin arome sintetice, a alimentelor afumate, prăjite, a alcoolului, precum şi tutunul.
* Consumul alimentelor care conţin fibre alimentare dure, cum ar fi tărâţele de grâu, pot determina prin efect mecanic, iritarea mucoasei gastrice şi apariţia ulterioară a hiperacidităţii.
* Consumarea alimentelor sau lichidelor care sunt prea fierbinţi.
* Consumul alimentelor "acidifiante", cum ar fi carnea şi dulciurile concentrate.
* Combinarea nepotrivită a alimentelor la aceeaşi masă, cum ar fi consumul de dulciuri sau de fructe după o masă compusă din alimente gătite; laptele dulce cu carne sau cu legume etc.
* Servirea mesei în grabă, fără a fi bine mestecată mâncarea sau, în timp ce se vizionează emisiuni TV sau se ascultă ştiri, se vorbeşte la telefon sau se foloseşte calculatorul; dacă în timpul mesei apar discuţii neplăcute, stări tensionate.
* În cazul în care după o masă copioasă, persoana se întinde în pat sau chiar adoarme, apare mult mai frecvent refluxul gastro-esofagian, cu senzaţia de arsură pe esofag şi, uneori, până în cavitatea bucală.
* Consumul de alimente înainte ca masa anterioară să fi fost complet digerată.
* Expunerea excesivă la temperaturi foarte ridicate.
* Mesele neregulate, dar şi somnul excesiv sau insuficient.
* Administrarea unor medicamente de sinteză.
De aceea, pentru a rezolva această problemă, este necesar să se evite toţi aceşti factori care pot genera perturbări, prin adoptarea unui mod de viaţă echilibrat, a unei alimentaţii cât mai simple şi sănătoase, respectând regulile corecte de combinare ale alimentelor; cultivarea unor stări psihice pozitive şi dezvoltarea capacităţii de adaptare la situaţiile care apar în viaţă. Fără respectarea acestor sfaturi, remediile naturiste, singure, nu vor fi suficient de eficiente pentru a rezolva neplăcerile cauzate de hiperaciditatea gastrică.
Ca remedii naturale, sunt utile maceratele la rece din plante emoliente, cum ar fi: rădăcina de nalbă, pătlagina, florile de tei şi salcâm, combinate cu plante cicatrizante şi astringente, cum ar fi: răchitanul, frunzele de zmeur, sunătoarea.
Consumul, dimineaţa, pe stomacul gol, a 2 linguri de seminţe de in, pătlagină sau chia, care vor fi înmuiate de seara în apă, ajută la crearea unui mucus protector la nivelul mucoasei gastrice.
De asemenea, sunt eficiente preparatele care se găsesc în comerţ sub formă de capsule, cum ar fi: Gastroprotect sau Stomac Sănătos.
În cazul în care problema nu se rezolvă după urmarea acestor sfaturi, este necesar să se administreze un tratament individualizat.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
