Pe lângă lipoproteinele cu densitate joasă (LDL) și lipoproteinele cu densitate mare (HDL), trigliceridele sunt o altă formă de lipide din sânge, care, în esență, reprezintă o sursă importantă de energie.
Practic, trigliceridele sunt grăsimi formate din mai multe tipuri de acizi grași, care se regăsesc în organismul uman, fie în sânge, fie în țesutul adipos. Sursa acestora este reprezentată, în mare parte, din grăsimile pe care le consumăm, 95% dintre toate grăsimile alimentare fiind trigliceride. În cazul trigliceridelor, trebuie amintit însă și faptul că anumite deprinderi zilnice pot determina creșterea în exces a acestor lipide sanguine. Alimentația bogată în grăsimi animale sau carbohidrați, viața sedentară, consumul de alcool, făină și alimente cu conținut mare de zahăr, sunt factori care contribuie la depășirea valorii normale a trigliceridelor, peste 150 mg/dl. Mai mult, unele persoane pot avea o predispoziție genetică pentru un nivel ridicat al lipidelor sanguine (colesterol, trigliceride). Totodată, boli precum hipotiroidismul, diabetul, insuficiența renală, dar și administrarea unor medicamente uzuale (ex. anticoncepționale, corticosteroizi etc.) pot influența negativ nivelul lipidelor sanguine, situație care aduce după sine creșterea riscului de apariție a aterosclerozei, insuficienței coronariene, infarctului miocardic sau a unor alte manifestări patologice, cum sunt steatoza hepatică și pancreatita. În linii mari, schimbarea stilului de viață este primul pas pentru combaterea hipertrigliceridemiei sau a hipercolesterolemiei, iar dacă acest lucru nu este suficient și nivelul lipidelor sanguine rămâne ridicat, se impune, bineînțeles, administrarea de medicamente.
Schimbarea stilului de viață presupune o conduită alimentară care vizează: reducerea aportului de grăsimi (carne grasă sau extrem de procesată, gălbenuș de ou și produse lactate integrale), consumul de alimente bogate în fibre solubile (tărâțe de ovăz, fasole, mazăre, orez, orz, citrice, căpșuni, mere), consumul produselor din soia (compușii conținuți de soia, numiți izoflavone, imită hormonii umani care reglează nivelurile lipidelor sanguine), consumul mai multor alimente cu antioxidanți (majoritatea fructelor și legumelor), evitarea alcoolului, fumatului și efectuarea de exerciții fizice cu regularitate. Dacă modificările stilului de viață nu sunt suficiente pentru a scădea nivelurile lipidelor sanguine, se poate recurge la instituirea unui tratament medicamentos, care, de la caz la caz, presupune administrarea de statine, sechestratoare de acizi biliari, sau niacină (acid nicotinic). Acesta din urmă, deși face parte din complexul vitaminic B, are un efect favorabil pe trigliceride, dar și pe HDL și LDL-colesterol.
Din punct de vedere al medicinei naturiste, combaterea dislipidemiilor se realizează cu remedii capabile să vină în completarea terapiilor alopate, precum Resveratrolul (se poate administra și sub formă de ulei din sâmburi de struguri), uleiurile de coacăz-negru (reduce substanțial nivelul trigliceridelor), de nucă, de șofrănel, de germeni de grâu, de sâmburi de caise, de in etc., dar și prin administratea de lecitină, chitosan, goji sau extract din semințe de grapefruit.
În final, aș aminti două remedii care intervin direct în blocarea sintezei hepatice de trigliceride, și anume produsul Korill și usturoiul, consumat ca atare, pe stomacul gol.
Să auzim numai de bine!
Dr. IULIA VLAD - medic specialist medicină de familie, competență apifitoterapie și acupunctură,
Centrul Holistic Soma, București, tel. 0785/807.807
"Aciditatea din stomac mi-a iritat esofagul"
(Răspuns pentru MARIANA - București, F. AS nr. 1248)
Medicina ayurvedică și cea chineză consideră că hiperaciditatea gastrică este o manifestare a perturbării elementului subtil foc prezent în făptura noastră, ceea ce poate determina senzații de arsură în diverse părți ale corpului. În cazul particular al hiperacidității gastrice, este vorba de o perturbare a focului digestiv, situație care poate fi determinată de multiple cauze, dintre care menționez:
* Stări frecvente de mânie, furie, nemulțumire, revoltă, neacceptare, criticism; perfecționism exagerat, competitivitate, incapacitate de a ierta, asumarea mai multor responsabilități decât cele la care ființa noastră ar putea face față în mod armonios, ranchiuna, gelozia, sau alte tipuri de emoții "fierbinți", inclusiv impunerea voinței noastre celorlalți, dar și atunci când alte persoane ne impun să facem ceva cu care nu suntem de acord.
* Consumul excesiv de alimente picante (iuți), acre sau sărate.
* Consumul alimentelor care conțin aditivi alimentari (cum ar fi mezelurile, potențatorii de gust gen "vegeta", margarina), a celor excesiv preparate termic sau care sunt vechi, fermentate, a sucurilor din comerț acidulate, dar și a celor care conțin arome sintetice, a alimentelor afumate, prăjite, a alcoolului, precum și tutunul.
* Consumul alimentelor care conțin fibre alimentare dure, cum ar fi tărâțele de grâu, pot determina prin efect mecanic, iritarea mucoasei gastrice și apariția ulterioară a hiperacidității.
* Consumarea alimentelor sau lichidelor care sunt prea fierbinți.
* Consumul alimentelor "acidifiante", cum ar fi carnea și dulciurile concentrate.
* Combinarea nepotrivită a alimentelor la aceeași masă, cum ar fi consumul de dulciuri sau de fructe după o masă compusă din alimente gătite; laptele dulce cu carne sau cu legume etc.
* Servirea mesei în grabă, fără a fi bine mestecată mâncarea sau, în timp ce se vizionează emisiuni TV sau se ascultă știri, se vorbește la telefon sau se folosește calculatorul; dacă în timpul mesei apar discuții neplăcute, stări tensionate.
* În cazul în care după o masă copioasă, persoana se întinde în pat sau chiar adoarme, apare mult mai frecvent refluxul gastro-esofagian, cu senzația de arsură pe esofag și, uneori, până în cavitatea bucală.
* Consumul de alimente înainte ca masa anterioară să fi fost complet digerată.
* Expunerea excesivă la temperaturi foarte ridicate.
* Mesele neregulate, dar și somnul excesiv sau insuficient.
* Administrarea unor medicamente de sinteză.
De aceea, pentru a rezolva această problemă, este necesar să se evite toți acești factori care pot genera perturbări, prin adoptarea unui mod de viață echilibrat, a unei alimentații cât mai simple și sănătoase, respectând regulile corecte de combinare ale alimentelor; cultivarea unor stări psihice pozitive și dezvoltarea capacității de adaptare la situațiile care apar în viață. Fără respectarea acestor sfaturi, remediile naturiste, singure, nu vor fi suficient de eficiente pentru a rezolva neplăcerile cauzate de hiperaciditatea gastrică.
Ca remedii naturale, sunt utile maceratele la rece din plante emoliente, cum ar fi: rădăcina de nalbă, pătlagina, florile de tei și salcâm, combinate cu plante cicatrizante și astringente, cum ar fi: răchitanul, frunzele de zmeur, sunătoarea.
Consumul, dimineața, pe stomacul gol, a 2 linguri de semințe de in, pătlagină sau chia, care vor fi înmuiate de seara în apă, ajută la crearea unui mucus protector la nivelul mucoasei gastrice.
De asemenea, sunt eficiente preparatele care se găsesc în comerț sub formă de capsule, cum ar fi: Gastroprotect sau Stomac Sănătos.
În cazul în care problema nu se rezolvă după urmarea acestor sfaturi, este necesar să se administreze un tratament individualizat.