Afecţiunile primăverii - Anotimpul durerilor de stomac

- Fiecare anotimp are "chichiţele" lui, pe ca­re organismul trebuie să le depăşească cu bine. Iarna, ne luptăm cu gripa şi cu bietul ficat, vara, căl­du­rile toride ne pun la grea încercare inima, toamna este prin excelenţă sezonul re­u­ma­tismului şi al depresiilor, în timp ce primăvara este anotimpul temutelor astenii, alergii dar şi anotimpul durerilor de sto­mac. Şi cum primăvara deja a sosit, ne grăbim să vă oferim câteva sugestii care să vă fie de ajutor -

Prevenirea şi tratarea gastritelor

Pentru cine a lucrat într-o farmacie, portretul bol­navului de gastrită este clasic: apare îndoit de du­re­re şi cere o cantitate impresionantă de cal­mante şi pan­sa­mente gastrice, după care, dacă are noroc de o pe­rioa­dă mai bună, uită de tratament şi de regim, pentru a apărea, într-o stare şi mai gravă. De la bun în­ceput trebuie spus că, de obicei, medicaţia clasică cau­tă doar cal­marea durerilor, şi nu re­tezarea din ră­dăcină a bolii. Medicina natu­ristă este mult mai gene­roasă în această privinţă, oferind lea­curi care au darul nu doar de a calma durerile, ci şi de a ajuta la re­gla­rea unor procese, aşa în­cât această afecţiune să dispară com­plet.

Gestionaţi stresul

Gastrita este, prin excelenţă, o boală care apare la per­soanele foar­te încordate, care acumulea­ză ten­siuni fără a avea posibili­tatea de a le elimina. În aceas­tă peri­oadă de primăvară, când ali­men­taţia este în schimbare, iar emotivitatea, la unison cu schimbările meteorologice, este crescută, stresul lo­veş­te mai ales stomacul. Soluţia cea mai bună pen­tru a ne feri de aceas­tă situaţie este, fi­reşte, controlul stre­sului, dar cum? Metode­le sim­ple de tratament care urmează sunt tehnici de ma­nage­ment al stresului, special adaptate pentru com­bate­rea gastritei.

Respiraţia abdominală

Stresul şi emoţiile negative, înainte de a se trans­­­forma în cunoscutele junghiuri la stomac, au o perioadă de acumulare pe care, dacă suntem atenţi, o pu­tem surprinde din timp. Cel mai uşor ne dăm seama de acu­mu­la­rea tensiunilor psihice prin creşterea stării de con­trac­tu­ră a muşchilor. Primii care se încordează, atunci când tensiunea emoţio­nală a depăşit cotele admisibile, sunt de obicei muş­chii faciali, apoi urmează zona cefei, a ume­rilor şi - mai ales la cei predispuşi la afecţiuni gas­trice - zona stomacului. Apar senzaţii diverse, traduse prin expresii ca "ghem în stomac", "nod în stomac", "greutate în stomac" etc. De aici şi până la declanşarea crizei de gastrită nu mai este decât un pas. Înainte ca el să fie făcut, putem face urmă­toarea manevră salvatoare: pentru a ne relaxa ab­domenu­l, vom urmări ca la fiecare inspiraţie să facem să se dilate mai ales zona inferioară a plă­mâ­nilor, abdomenul, crescând foarte lent amplitu­dinea respiraţiei. Pentru a uşura acest pro­ces, putem aşeza o palmă pe zona sto­ma­cului, fără a presa deloc. La fiecare in­spiraţie, palma trebuie să fie îm­pinsă în sus prin dilatarea lobilor inferiori ai plămâ­ni­lor. Manevra poate fi făcută în poziţia culcat sau aşe­zat pe scaun.

Bila verde

Cu puţină imaginaţie, această metodă vă poate ajuta enorm pentru a vă autovindeca.
* închideţi ochii, destin­deţi-vă corpul şi respi­raţi de câte­va ori, căutând pe cât posibil să vă eliberaţi de gân­duri şi de stre­sul generat de durere;
* vizualizaţi interior, în zona stomacului, o sferă al­că­tuită din lumină verde;
* cu fiecare respiraţie, vizua­lizaţi această sferă, mă­rin­du-i den­sitatea şi lu­mi­nozitatea, până ce cuprinde toată zona abdomi­nală;
* după ce durerea a dispărut complet, continuaţi această vi­zua­­lizare încă 10 minute.
Este dificil de imaginat efi­cienţa acestei tehnici pentru cine nu a experimentat-o niciodată. De altfel, acest gen de exerciţii de vizualizare tind să re­vo­lu­ţio­ne­ze psihoterapia, fiind foar­te eficiente în cele mai diverse şi mai grave afec­ţiuni.
O precizare im­por­tan­tă este că nuanţa de verde evocată nu trebuie să fie foar­te deschisă (gen verdele crud al ier­bii), ci mai în­chisă, ase­mă­nă­toare nuanţei pădurilor de brad (care este considerată cea mai cal­mantă).

Leacuri cu muguri de plante

Tratamentele moderne cu mu­guri sunt găselniţa unui medic francez, dar ele au prins rădăcini puternice şi în România. La noi se găsesc sub forma maceratelor gli­cerinate produse de firma PLANT­EXTRAKT din Cluj. Dintre toate preparatele ex­tractul de muguri de smochin pare cel mai eficient, dând rezultate excepţionale în ma­jo­ritatea cazurilor. Un trata­ment cu macerat gli­cerinat din muguri de smochin durează mi­ni­mum trei luni, timp în care se iau de trei ori pe zi, înainte de masă cu 15 minute, 30-50 de picături de preparat, di­luate în apă.
Extractul de smochin se găseşte în farmacii sub denumirea de Ficus carrica.

Testaţi alimentele

Una dintre marile dificultăţi ale acestei perioa­de este alcă­tuirea regimului alimentar. Dilema apa­re din fap­tul că, pe de-o parte, organismul are ne­voie de zar­za­vaturile crude şi de salatele care apar acum, iar pe de altă parte, aceste schimbări alimen­tare pot afecta sto­macul, care este foarte sensibil în această perioadă. În plus, nici un bolnav de gas­trită nu se aseamănă cu celă­lalt sub aspectul sensi­bilităţii stomacului la diferitele tipuri de hra­nă, aşa încât o reţetă universală nu poate fi dată. Singura soluţie care rămâne este testarea pru­dentă şi plină de răbdare a efectului alimentelor asupra diges­tiei dvs. Iată şi câteva alimente-medicament pen­tru sto­mac:
Laptele crud (atenţie de unde îl procuraţi!) - are un efect calmant, la majoritatea bol­na­vi­lor de ulcer şi de gastrită. Cel mai bun efect îl are însă - atenţie! - lap­tele nedegresat şi neprelucrat indus­trial, care se pare că este văduvit de anumite com­po­nente care îl fac uşor de digerat.
Untul clarifiat - este un remediu ayurvedic clasic (cunoscut şi sub numele de ghee), fiind mult mai eficient şi mai bine tolerat decât laptele. Se admi­nis­trea­ză uns pe pâine prăjită, cu legume (car­tofi, mai ales) fierte sau cu orez. Iată modul de obţinere: se pun într-o oală curată două pachete de unt (200-250 g) la foc mediu. Se lasă să ajungă la punctul de fierbere, după care se reduce focul, lă­sând untul să fiar­bă şi luând din când în când spu­ma de deasupra. La un moment dat, el capătă o culoare chihlim­barie şi devine limpede (aşa încât putem vedea fundul cratiţei sau al ceaunului). În acel moment (în nici un caz mai târziu), luăm cra­tiţa de pe foc şi turnăm untul cla­rifiat încins într-un vas curat, a­vând grijă să nu turnăm şi rezi­duul rămas pe fundul cratiţei (re­ziduul se aruncă).
Supele pasate - obţinute din legume fierte (morcov, pă­trun­jel, ceapă, ţelină, cartofi), con­sumate călduţe, sunt de obi­cei un adevărat balsam pentru stomac. Pentru a le asorta cu pri­măvara, după ce au fiert, puteţi adăuga în ele verdeaţă din bel­şug, tocată mărunt, dar pusă în ti­fon şi scoasă după 20-30 de mi­nute, aşa încât să ră­mână doar aroma ei.
Sucul de lămâie - diluat în apă (călduţă) este un antiacid re­dutabil. În plus, el are o subtilă acţiune de desensibilizare asupra stomacului care, cu timpul, va putea tolera mai multe alimente cru­de, adaptându-se fi­resc la regimul alimentar spe­cific anotimpului cald.