Din această cauză, aceste patologii nu sunt diagnosticate decât foarte târziu sau deloc. În cele ce urmează, vom prezenta lista câtorva dintre bolile care ating în acelaşi timp mai multe sisteme vitale şi ale căror semne şi simptome sunt fie clasice, fie mai neobişnuite. Conform patologiei, semnele şi simptomele apar unele după altele sau, din contră, toate în acelaşi timp. Oricare ar fi situaţia în care vă găsiţi, la cea mai mică îndoială, mergeţi să consultaţi un doctor.
Diabetul
Această boală este cauzată de o producţie insuficientă sau de o proastă utilizare de către organism a insulinei, hormon care converteşte zaharurile, amidonul şi celelalte nutrimente în energie. Diabetul este una dintre principalele cauze ale orbirii şi ale disfuncţiei renale la adulţi. Persoanele diabetice au şanse mai mari decât celelalte să aibă o criză cardiacă sau un accident vascular cerebral.
Semne şi simptome: foamea intensă, setea intensă, creşterea frecvenţei şi volumului urinei, scăderea în greutate, oboseală şi slăbiciune, tulburări ale vederii, căderea părului, slăbiciunea organismului în faţa infecţiilor, vindecarea îndelungată a rănilor, îngreunarea (parestezia) membrelor, halenă, cu miros de zahăr sau de alcool, gingii sensibile, gură uscată, decolorarea limbii, alterarea gustului, urină închisă la culoare, transpiraţie pe timpul nopţii, palmele mâinilor înroşite, apariţia unor pete albe pe piele (vitiligo), pete negre şi dese pe piele (ancathosis nigricans), îngroşarea şi alte anomalii ale unghiilor.
Criza cardiacă
O criză cardiacă (infarctul de miocard) se produce atunci când sângele nu mai ajunge până la muşchiul inimii, una sau mai multe artere fiind înfundate. Criza cardiacă este una dintre primele cauze de mortalitate în lume. Semnele apar de obicei brusc şi sunt intense. Se poate întâmpla însă ca simptomele să nu aibă nicio legătură cu inima.
Semne şi simptome: durere, jenă şi senzaţia de avea pieptul strâns de o gheară, durere sau jenă în alte zone din partea de sus a corpului, durere în braţe (mai ales cel stâng), spate, ceafă, maxilar sau stomac. De asemenea, o respiraţie dificilă, însoţită sau nu de o jenă la nivelul pieptului, oboseală puternică, sudori reci, greaţă şi vomă, leşin.
Hipotiroidia
Hipofuncţionarea glandei tiroide este o boală cauzată de un deficit de hormoni tiroidieni (hormonii produşi de către tiroidă). Femeile sunt mai vizate decât bărbaţii, boala apărând în general după 50 de ani.
Semne şi simptome: păr uscat, unghii fine şi casante, piele uscată şi ten palid, căderea părului şi deschiderea sprâncenelor la culoare, faţa umflată, pleoapa superioară care atârna (ptosis), hipotermie şi frig permanent, constipaţie, creşterea în greutate, edem, voce răguşită şi încetinirea ritmului vorbirii, somnolenţă, oboseală, depresie, tulburări menstruale.
Hipertiroidia
Numită şi tirotoxicoza sau tireotoxicoza, hipertiroidia se caracterizează printr-o supraproducţie de tiroxină, hormonul tiroidian care reglează metabolismul. Boala Basedow, cauza cea mai frecventă a unei hipertiroidii, atinge mai mult femeile decât bărbaţii.
Semne şi simptome: tahicardie, sete excesivă, apetit scăzut, pierderea de greutate, irascibilitate, nervozitate şi instabilitate emoţională, insomnie, tremurul extremităţilor sau al limbii, termofobia, ochi ficşi şi globuloşi, oscilaţia involuntară a globului ocular (nystagmus), ochi uscaţi, slăbiciune musculară, creşterea volumului tiroidei, căderea părului, tulburări gastro-intestinale, tulburări menstruale, creşterea volumului sânilor, mai ales la bărbaţi.
Lupus eritematos diseminat
Este o maladie auto-imună cronică, inflamatorie, care afectează pielea, articulaţiile, rinichii şi celelalte organe. Chiar dacă există şi o formă benignă, lupusul eritematos diseminat poate fi chiar fatal. Nouă bolnavi din zece sunt femei. Boala poate să apară la orice vârstă, chiar dacă ea atinge în principal subiecţii între 10 şi 50 de ani.
Semne şi simptome: articulaţii dureroase şi umflate, eritem pe faţă, la nivelul nasului, în formă de fluture, plăgi pe urechi, braţe, umeri, piept şi pe mâini, fotosensibilitate, febră, oboseală, o stare de rău generală. Mai pot să apară şi tulburări digestive, ulcerarea mucoasei bucale, o respiraţie sacadată, dureri în piept, crize convulsive, hipertrofie ganglionară, dureri musculare, ameţeli şi vomă, răcirea extremităţilor (boala Reynaud), furnicături în membre şi îngreunarea lor (parestezie).
Miastenia gravis
Această maladie autoimună este caracterizată printr-o slăbiciune a muşchilor scheletului, ea fiind mai pronunţată în perioadele de activitate decât în cele de repaos. Chiar dacă atinge toate grupurile etnice şi ambele sexe, ea este mai frecventă la femeile sub 40 de ani şi la bărbaţii de peste 60.
Semne şi simptome: pleoape care atârnă (ptosis), slăbiciune musculară în braţe şi picioare, dificultate de a trece din poziţia culcat în picioare, dificultăţi de a respira, mesteca şi vorbi, greutate în a menţine capul drept, paralizie facială, vedere dublă, voce răguşită.
Cancerul ovarelor
Este a cincea cauză de mortalitate la femei. Când maladia este diagnosticată rapid şi tratată, şansele de supravieţuire sunt mai mari. Din nefericire, de multe ori, diagnosticul este pus atunci când deja se ajunge la metastaze.
Semne şi simptome: pilozitate excesivă pe faţă şi pe corp (hirsutism), abdomen umflat, creşterea taliei, tulburări gastro-intestinale, lipsa apetitului, stomac micşorat, pierderi sau creşteri inexplicabile în greutate, dureri la nivelul bazinului şi abdomenului, dureri de şale, un ciclu menstrual neregulat, sporirea cantităţii de urină, dureri în timpul raportului sexual.
Sindromul ovarelor polichistice
Această afecţiune cronică este o tulburare hormonală caracterizată prin prezenţa unei multitudini de chisturi pe ovare. Între 5 şi 10 % dintre femei sunt atinse de această maladie, mai ales cele aflate la vârsta procreării. Acest sindrom este una dintre principalele cauze ale sterilităţii.
Semne şi simptome: ciclu menstrual neregulat sau chiar absent, sterilitate, pilozitate excesivă pe faţă şi pe corp (hirsutism), căderea părului, îngroşarea vocii, scăderea volumului sânilor, acnee, pete negre pe piele (acanthosis nigricans), creşterea excesivă în greutate.
Accidentul vascular cerebral
Este vorba de un accident neurologic ce se produce atunci când sângele nu mai ajunge la creier (accident cerebral vascular ischemic) sau când un vas de sânge din creier se sparge (accident cerebral vascular hemoragic). Ele sunt mai frecvente la femei decât la bărbaţi. Identificarea rapidă a simptomelor unui accident cerebral şi aplicarea unui tratament în primele trei ore reduce riscul sechelelor sau al decesului.
Semne şi simptome: îngreunarea sau slăbiciunea unei singure părţi a corpului, dureri puternice de cap, ameţeli, pierderea echilibrului şi un mers dificil, paralizia unei părţi a corpului sau a feţei, tulburări de vorbire sau de înţelegere a limbajului (afazie), confuzie mentală, orbire, vedere tulbure sau dublă, cu un ochi sau cu amândoi.
Atacul cerebral pasager
Această tulburare este cauzată de o scădere temporară a fluxului sanguin ce merge spre creier, mai ales din cauza formării unui cheag. Acest "mini" accident cerebral vascular prezintă aceleaşi semne şi simptome ca şi atacul cerebral, dar durează mai puţin, niciodată mai mult de 24 de ore. Deşi semnele şi simptomele pot să dispară cu totul, ele pot să apară din nou, ba chiar să anunţe un atac cerebral.