- Prin votul de marţi din Parlament, de respingere a OUG 13 şi aprobare a OUG 14, protestatarii au obţinut o victorie notabilă, mai ales că parlamentarii PSD şi ALDE căutau tertipuri pentru a salva OUG 13, în pofida faptului că fusese abrogată. I-a adus cu picioarele pe pământ vizita premierului Grindeanu la Bruxelles, unde a fost convocat pentru a primi, se pare, un avertisment sever, privind posibilitatea pierderii fondurilor europene, dacă guvernul nu renunţă la sabotarea luptei anti-corupţie. Societatea civilă a câştigat însă numai o bătălie, nu şi războiul pentru statul de drept, integritatea funcţiei publice şi o democraţie autentică. Chiar în ajunul votului de marţi, Liviu Dragnea le promitea primarilor modificări legislative care le-ar da o mai mare libertate de acţiune, ceea ce a fost interpretat ca un angajament al PSD şi ALDE că vor relua planurile de a-şi salva penalii şi de a sabota lupta anti-corupţie. Inculpaţi în procese care ameninţă să se termine prost pentru ei, domnii Dragnea şi Tăriceanu, pur şi simplu, nu-şi pot permite să se resemneze şi să respecte cerinţele europene şi ale protestatarilor, iar numeroşii primari, preşedinţi de CJ şi foşti miniştri cu probleme similare îi vor sprijini din răsputeri. Mişcarea de protest nu şi-a pierdut deci "obiectul muncii" şi trebuie să rămână vigilentă. Probabil că "strada" va fi reactivată în curând; dar ea nu poate rezolva problemele de fond ale ţării. Pentru promovarea unui program politic reformist şi monitorizarea eficientă a puterii este nevoie de structuri organizate şi profesioniste, pentru că adversarul, PSD-ALDE, este experimentat, dispune de resurse economice şi instituţionale redutabile şi este bine implantat în administraţie. Marea provocare va fi deci crearea unei noi forţe politice care să preia mesajul "Pieţei" şi să-l transforme în program politic. De fapt, greul abia acum începe, dacă nu vrem să lăsăm România pe mâna celor care au fost numiţi de protestatari, un "grup infracţional organizat."
- Cum apreciaţi contraofensiva Guvernului: intimidarea părinţilor care au ieşit cu copiii în stradă, anchetarea de către SRI şi SIE a multinaţionalelor care au sprijinit Mişcarea etc.?
- Această contraofensivă bazată pe intimidare şi abuzuri este caracteristică pentru un descendent al FSN, care chema minerii în 1990 pentru a face "ordine" în Piaţa Universităţii, şi al PCR, obsedat de reprimarea celor care îndrăzneau să gândească liber şi să se exprime. Este vorba de o politică a dezbinării şi a urii, practicată de FSN în 1990 şi revitalizată de Victor Ponta şi de Liviu Dragnea. Frustrat că 2017 nu este ca 1990 şi nu a putut chema minerii într-o ţară membră a UE, PSD s-a limitat la intimidarea unor adversari cu care nu este capabil să dialogheze. Şi totuşi, în ciuda ameninţărilor cu amenzi de mii de lei pentru părinţi, în ciuda demersului aberant al ministrului de interne, care a transformat în avioane dronele folosite la filmarea protestelor, pentru a-i putea ameninţa pe posesori cu închisoarea, în ciuda discursului primitiv, în cel mai pur spirit al anilor '50, în care preşedintele comisiei de control al SRI, Adrian Ţuţuianu, anchetat de DNA pentru abuz în serviciu şi trafic de influenţă, identifica duşmanul poporului în multinaţionale, protestele nu au încetat. În schimb, PSD s-a profilat ca un partid retrograd, care face "liste negre" cu jurnaliştii critici şi condamnă reţelele de socializare, pentru că permit coordonarea protestatarilor, încremenit într-un proiect neocomunist, cu care a ajuns să se confunde, rămas în urma progresului tehnologic şi social, stingher în Europa pentru că nu înţelege nici lumea modernă, nici România modernă; în sfârşit, un partid care, în loc să-şi apropie segmentul cel mai dinamic şi creativ al societăţii, visează la reprimarea opoziţiei după modelul Rusiei lui Putin. În mod normal, un astfel de partid, populat de semi-docţi hârşiţi în rele, ar trebui să eşueze. El supravieţuieşte, de altfel, doar datorită absenţei unei opoziţii politice reale. Cum însă vidul nu rezistă multă vreme în politică, probabil că şi acest gol va fi umplut la un moment dat. Să sperăm că mişcarea de protest va rezista până în acel moment de graţie.