- Deşi nu sunt considerate boli, jena pe care ne-o provoacă e egală cu suferinţa. Măcinişul scârbos de piele care ne-ncarcă părul şi hainele şi ciorchinii de piele care ne cresc pe degete reprezintă o umilinţă şi creează complexe, oricât te-ai da de viteaz. Sfaturile care urmează, luate de pe raftul cămării, combinate cu tratamentele uzuale pe care le folosiţi, vă vor ajuta să scăpaţi de ocară -
MĂTREAŢA
Atunci când celulele moarte se desprind de scalp în număr atât de mare încât devin vizibile sub forma unor scuame albicioase, depuse pe firele de păr şi pe îmbrăcăminte, avem de-a face cu o afecţiune cutanată, numită în limbajul uzual mătreaţă. Ea se poate asocia şi cu senzaţii de mâncărime. La fel ca acneea, mătreaţa apare deseori în tinereţe, pentru ca mai târziu, în decursul vieţii, să se manifeste cu intensitate variabilă. Persoanele afectate de ea observă adesea că formarea scuamelor se reduce în sezonul cald.
S-ar crede că mătreaţa trebuie să fie o consecinţă a pielii excesiv de uscate. Dimpotrivă, specialiştii au ajuns la concluzia că ea este provocată de o ciupercă, Malassezia ovalis, căreia îi prieşte în mod special grăsimea. Prin urmare, cu cât aveţi scalpul mai gras, cu atât creşte probabilitatea să vă apară pe păr şi pe umeri acele scuame inestetice.
Alimente cu valoare terapeutică împotriva mătreţei
Din fericire, în cămara şi în frigiderul dvs. se găsesc câteva remedii care pot înlătura mătreaţa. Numai că va trebui să aveţi răbdare. În mod normal, celulele cutanate se reînnoiesc la 28 de zile, dar în cazul mătreţei, acest proces se desfăşoară mai rapid. Totuşi va trebui să aşteptaţi minimum două-trei săptămâni până veţi şti cu certitudine dacă un remediu are sau nu succes. Când constataţi că nu aveţi rezultate nici după o lună, există puţine speranţe să se mai schimbe ceva.
*** Mierea
În cadrul unui studiu realizat în Emiratele Arabe Unite, s-a dovedit că mierea poate înlătura mâncărimile şi formarea de scuame în decurs de o săptămână. Participanţii au diluat mierea pură cu apă călduţă în proporţie de 9 la 1 şi au aplicat-o pe pielea capului din două în două zile, timp de patru săptămâni. După aplicare au executat un masaj uşor al scalpului, au lăsat amestecul să acţioneze trei ore, apoi l-au îndepărtat prin clătire cu apă caldă. Nu numai că simptomele au cedat, dar s-a obţinut şi un beneficiu suplimentar - respectiv, s-a redus căderea părului.
** Orzul
Specialiştii au descoperit că deficitul de zinc favorizează mătreaţa. De aceea, n-ar fi rău să includeţi în meniul dvs. alimente care conţin această substanţă, de exemplu arpacaşul de orz şi fasolea roşie.
* Oţetul de mere
Aducând în echilibru valoarea pH-ului, oţetul de mere ţine sub control formarea scuamelor. Încălziţi-l în cuptorul cu microunde sau într-o crăticioară pe aragaz, înmuiaţi în el un prosop mic şi ţineţi compresa pe cap o oră. Apoi spălaţi-vă părul cu un şampon neagresiv, pe bază de plante.
* Iaurtul
Întindeţi iaurtul pe scalp într-un strat gros, înfăşuraţi-vă capul cu un prosop, iar după 20 de minute spălaţi-vă bine cu apă caldă. Veţi obţine o ameliorare a simptomelor.
* Somonul
Dermatita seboreică, provocată de carenţa de vitamine B6 şi B12, poate duce şi la apariţia scuamelor. Vă sfătuim să mâncaţi mai mult somon, de asemenea carne şi ficat de vită, care vă vor furniza vitaminele amintite în cantitate suficientă. În cazul când vă confruntaţi cu probleme cardiovasculare, ar fi de preferat să renunţaţi la carne în favoarea somonului. Puteţi opta şi pentru sursele vegetale de vitamină B6, cum sunt legumele din familia verzei şi a spanacului.
* Uleiul de măsline
Uleiul ajută la desprinderea scuamelor. Încălziţi puţin ulei de măsline şi verificaţi-i temperatura cu dosul mâinii, deoarece el n-are voie să fie prea fierbinte. Masaţi-l, astfel încât să intre în pielea capului şi lăsaţi-l să acţioneze 20 de minute. Periaţi-vă părul cu o perie care nu trebuie să fie exagerat de moale şi după aceea spălaţi-vă pe cap cu multă apă. Repetaţi procedura de două ori pe săptămână. Unii dermatologi sunt totuşi de părere că periajul scalpului poate accelera reînnoirea celulară. Prin urmare, testaţi metoda o săptămână şi renunţaţi la ea, dacă observaţi că vă apar mai multe scuame.
* Sarea
Sarea grunjoasă este un leac tradiţional contra mătreţei. Dizolvaţi trei linguri de sare într-o cană de apă caldă, masaţi scalpul cu soluţia salină şi apoi clătiţi-vă abundent cu apă caldă.
* Lămâia
Stoarceţi o lămâie proaspătă, masaţi-vă pielea capului cu câteva linguri de zeamă de lămâie şi după aceea clătiţi-vă cu multă apă. Repetaţi tratamentul până la dispariţia scuamelor. Metoda funcţionează după acelaşi principiu ca oţetul de mere. Scalpul are un pH de aproximativ 5,4, fiind deci uşor acid. Secreţia glandelor sebacee şi produsele pentru îngrijirea părului pot modifica această valoare spre alcalin. Dacă restabiliţi nivelul normal de aciditate al scalpului, simptomele se vor ameliora.
Alimente de consumat cu prudenţă
Încă din anii '60, cercetătorilor britanici le-a atras atenţia faptul că pacienţii cu dermatită seboreică consumau în mod evident mai mult zahăr decât persoanele cu scalpul sănătos. Eliminaţi aşadar zahărul din alimentaţie, ca să vedeţi dacă astfel vă dispare mătreaţa.
Deoarece există neîndoielnic o legătură între formarea de scuame şi scalpul seboreic, reţineţi că tot ceea ce îngraşă pielea capului riscă să agraveze mătreaţa. Dermatologul new-yorkez David Kingsley, specialist în tricologie (patologia părului şi a scalpului), recomandă evitarea brânzeturilor tari (ex. caşcavalul), a mâncărurilor grase, ca şi a ciocolatei.
Din cămara cu ierburi de leac
Amestecaţi câteva picături de ulei de tea tree în şamponul dvs. cu extracte de plante şi spălaţi-vă pe cap cu el. Atenţie: uleiul de arbore de ceai (sau alte uleiuri eterice) nu se administrează intern, deoarece sunt extrem de concentrate şi toxice.
NEGII
Unii cred că negii (numiţi şi veruci) n-ar fi mare lucru. Persoanele afectate de ei (7-10 procente din totalul populaţiei) sunt însă de altă părere. Micile protuberanţe rotunde se formează cel mai adesea pe mâini (în acest caz, vorbim de veruci vulgare), la picioare (veruci plantare) sau în zona organelor genitale (veruci anogenitale). Cândva a circulat mitul că negii ar fi transmişi de broaştele râioase, dar în realitate, vina pentru apariţia lor o poartă virusul papiloma uman (HPV). Riscul de contaminare este destul de redus, însă totuşi prezent, în condiţiile unui sistem imunitar slăbit. Infectarea se produce fie prin contact direct, fie prin atingerea unor suprafeţe care n-au fost curăţate corespunzător, de pildă în baie sau în bazinele de înot.
Alimentele cu acţiune curativă recomandate în acest capitol nu se ingerează, ci sunt destinate uzului extern - în speranţa că ele vor face negii să dispară. În plus, sunt binevenite şi numeroasele remedii care întăresc capacitatea de autoapărare a organismului, pentru prevenirea contaminării iniţiale, precum şi a recidivelor. Pe primul loc se află, desigur, usturoiul. Dar nu trebuie să uităm nici schinduful, pepenii galbeni, fructele arbustului camu-camu, curmalele chinezeşti numite jujube, ginsengul, nalba-mare, ovăzul, afinele, ghimbirul, năutul, muşeţelul, brusturele, curcuma, piperul, păpădia, gălbenelele, spanacul, cimbrul, ciuperca shiitake, scorţişoara, strugurii şi cartofii dulci. Plantele care conţin inulină - şi vom aminti aici anghinarea, barba-caprei, iarba-mare, andivele, brusturele, păpădia şi topinamburul - consolidează de asemenea sistemul imunitar prin acţiunea lor probiotică. Întrucât stresul sabotează buna funcţionare a sistemului imun, să ne gândim şi la plantele medicinale care favorizează relaxarea: valeriana, hameiul, sunătoarea, lavanda, muşeţelul, roiniţa, passiflora, lemnul-dulce, gura-lupului, kava-kava (piperul halucinogen) şi, fireşte, macul.
Medicina alopată are şi ea în arsenalul ei o serie de mijloace - printre altele, tratamentele cu laser, introducerea unor substanţe în interiorul negilor prin injectare sau crioterapia (aplicarea de zăpadă carbonică). La celălalt capăt al spectrului se află nenumăratele leacuri tradiţionale. Între cei doi poli, vă stau la dispoziţie alimentele pe care vi le prezentăm mai jos. Dar vestea cu adevărat cea mai bună este aceea că unii negi dispar de la sine.
Alimente cu valoare terapeutică împotriva negilor
*** Usturoiul
Verucile primesc o dublă lovitură din partea usturoiului: el nu numai că omoară viruşii, dar şi împiedică proliferarea celulelor infectate. Cercetătorii iranieni au oferit dovezi greu de contestat. Ei au tratat cu extract de usturoi 23 de pacienţi, care aveau între doi şi 96 de negi. După o săptămână sau două, toate formaţiunile cutanate dispăruseră.
Dacă v-aţi hotărât să daţi o şansă terapiei cu usturoi, curăţaţi atâţia căţei proaspeţi câţi vă fac trebuinţă, iar apoi zdrobiţi-i sau tăiaţi-i în mici rondele. Puneţi usturoiul direct pe veruci, evitând contactul cu pielea dimprejur. Bandajaţi locul respectiv, lăsaţi remediul să acţioneze peste noapte şi, în dimineaţa următoare, spălaţi porţiunea de piele cu multă apă. Este posibil să se formeze băşici, totuşi aplicaţi tratamentul cu consecvenţă în continuare, până la dispariţia negilor.
Procedura de mai sus nu se poate folosi în cazul copiilor, cu atât mai puţin a bebeluşilor. Usturoiul va provoca arsuri grave pe pielea lor delicată.
** Smochinele
Gustul şi consistenţa smochinelor proaspete sunt incomparabile. Însă, dacă doriţi să scăpaţi de veruci, nu vă veţi delecta gustând fructele. Terapeuţii din Iran obişnuiesc să trateze negii tamponându-i cu sucul lăptos ce se scurge din codiţa smochinelor. Pentru a confirma această metodă, specialiştii iranieni au efectuat un experiment cu 25 de persoane infectate cu virusul HPV, cărora le-au cerut să-şi trateze verucile de pe jumătate de corp cu lapte de smochine, în timp ce pe cealaltă jumătate s-a întrebuinţat zăpada carbonică. Autorii studiului au constatat că sucul de smochine avusese efecte comparabile cu crioterapia. Ei presupun că aceasta s-ar datora acţiunii proteolitice a enzimelor conţinute în el.
În cazul când doriţi să încercaţi procedura, ar trebui să vă tamponaţi negii o dată pe zi, timp de cinci până la şapte zile, cu sucul alb, picurat din codiţa smochinelor proaspete.
** Curcuma
Curcuminul, principala substanţă activă din curcuma, acţionează contra virusului HPV, acesta fiind un fapt deja confirmat ştiinţific. Însă rizomul de curcuma conţine încă alţi zece compuşi care produc efecte antivirale, iar medicina populară îl întrebuinţează de multă vreme ca leac pentru negi. Dacă vă tentează să încercaţi, trebuie să ştiţi că există un singur inconvenient: pulberea de un galben intens poate să vă lase urme pe haine, în cazul când nu este mânuită cu destulă prudenţă.
** Uleiul de susan
Acest ulei parfumat, foarte îndrăgit în Extremul Orient, se obţine prin presarea micuţelor seminţe de susan. În legătură cu eficienţa lui în tratamentul verucilor, s-a păstrat o poveste amuzantă - şi strict autentică. În anii '80, cercetătorii testau bleomicina, un medicament care se injecta direct în negi. La subiecţii din grupul de control s-a întrebuinţat ca placebo ulei de susan. În final, specialiştii au avut o surpriză de proporţii: numărul negilor se micşorase la 46% dintre cei ce primiseră ulei de susan, în vreme ce la participanţii trataţi cu bleomicină procentul nu depăşea 18%.
* Coaja de banană
Un alt procedeu utilizat de adepţii medicinei complementare constă în frecarea verucilor cu partea interioară a unei coji de banană. Puteţi aplica această metodă de trei-patru ori zilnic, timp de cinci până la şapte zile. Este foarte posibil să ajungeţi la rezultatele dorite, după cum ne încredinţează un studiu publicat tot în anii '80, în paginile revistei "Journal of Reconstructive Surgery".
* Spanacul şi alte alimente bogate în zinc
Un lucru e sigur: oamenii cu sistemul imunitar slăbit riscă să capituleze mai lesne în faţa negilor, iar zincul influenţează în modul cel mai benefic funcţionarea mecanismelor proprii de apărare ale organismului. De aceea, el este inclus în protocoalele de tratament ale multor afecţiuni dermatologice. Pe tema care ne interesează, se poate cita un studiu efectuat de cercetătorii irakieni, cu concluzii mai mult decât încurajatoare. 90% dintre participanţii cărora li se administrase zilnic un preparat cu zinc (în doza de 10 miligrame per kilogram/corp) constataseră dispariţia verucilor în decurs de două luni.
Dacă vă sâcâie cumva un neg rebel, vă sfătuim să mâncaţi cantităţi mai mari de spanac, pătrunjel, varză de iarnă, varză de Bruxelles şi castraveţi, întrucât toate aceste legume vă asigură un aport masiv de zinc.
* Zeama de lămâie
"Plants Used against Cancer" de Jonathan Hartwell este un amplu tratat de fitoterapie, compus din 11 volume, care face referire la mai mult de 3.000 de plante cu utilizare consacrată în medicina populară. Lucrarea menţionează sute de plante întrebuinţate ca remedii împotriva negilor. Zeama de lămâie, de pildă, se regăseşte atât pe continentul australian, cât şi în statele americane Illinois şi Kentucky.
Dacă sunteţi dispuşi să priviţi lucrurile din perspectiva "Nu strică să încerc", vă recomandăm să aplicaţi o metodă foarte simplă. Tamponaţi-vă negii cu zeamă de lămâie şi prelungiţi tratamentul până când acidul conţinut în ea îi va face să dispară.
Alimente de consumat cu prudenţă
Există alimente şi băuturi care nu vă sunt de ajutor, ci dimpotrivă. Pe cele de mai jos vă îndemnăm să le evitaţi.
* Alcoolul - Specialiştii presupun existenţa unei legături între consumul de alcool şi verucile anogenitale, provocate - ca toate celelalte tipuri de negi - de virusul papiloma uman (HPV). Un grup de cercetători din Seattle a stabilit o conexiune certă între consumul a două până la patru porţii de băuturi alcoolice pe săptămână şi dublarea riscului de apariţie a verucilor anogenitale. Suplimentarea numărului de băuturi la cinci sau mai multe a avut drept urmare creşterea simultană a riscului amintit. Oamenii de ştiinţă nu dispun deocamdată de o explicaţie detaliată a acestui fenomen, dar în opinia lor este vorba, cel mai probabil, de efectul alcoolului asupra activităţii sistemului imunitar.
* Carnea de porc - Cu prilejul unui studiu, cercetătorii germani au observat că verucile anogenitale ale unui pacient tânăr au dispărut atunci când el a fost tratat cu preparatul antiviral interferon gamma şi în acelaşi timp a renunţat să mai mănânce fripturi din carne de porc. Specialiştii nu pot decât să conchidă că există o legătură cauzală între apariţia afecţiunii declanşate de virusul HPV şi consumul permanent de carne de porc.
Din cămara cu ierburi de leac
Micile flori galbene şi frunzele de rostopască sunt cunoscute încă din antichitate pentru virtuţile lor tămăduitoare. Planta face parte din flora Europei şi a Asiei, dar de o bună bucată de vreme şi-a extins arealul şi pe continentul nord-american.
Dacă aveţi posibilitatea să vă procuraţi rostopască proaspătă, stoarceţi puţin suc din tulpini şi picuraţi-l direct pe veruci, o dată sau de două ori pe zi, timp de cinci până la şapte zile. În cazul când folosiţi planta uscată, va trebui să pregătiţi un decoct concentrat, cu care să vă tamponaţi negii.
Şi paiele de ovăz tocate (Avenae stramentum) conţin, printre alte principii active, nu mai puţin de şapte compuşi cu acţiune antivirală. Aceasta ne permite să presupunem că ar putea fi întrebuinţate cu succes (tot sub formă de decoct) contra virusului (HPV). Merită o încercare.