Nu treceţi brusc de la post la... porc!
- Se spune că iarna avem nevoie de mai multe grăsimi, ca să putem face faţă frigului. Este adevărat?
- Trăim într-o zonă temperată, cu temperaturi scăzute în timpul sezonului rece, ceea ce justifică, oarecum, alimentaţia hipercalorică, faţă de celelalte sezoane ale anului. Însă o alimentaţie predominant carnivoră, bogată în grăsimi, este neadecvată, pentru că, deşi arderile sunt mai intense datorită termoreglării induse de frig, aportul celorlalţi nutrienţi - glucide şi proteine - nu trebuie nici el neglijat. Trebuie să păstrăm un raport cantitativ optim: 50-55% glucide, maximum 25-30% lipide şi 20% proteine.
- Cât de mare este impactul alimentar de Sărbători?
După o perioadă de post îndelungat, oamenii "atacă" porcul...
- Noi, românii, suntem un popor credincios, care respectă postul sfintelor sărbători de Crăciun, dar trebuie să se ştie că orice alimentaţie unilaterală - cum este postul la creştin-ortodocşi - produce o inhibare, o diminuare cantitativă a enzimelor, care procesează grăsimile şi proteinele animale. Trecând brusc de la post la alimentaţia carnivoră, la preparatele "grele", specifice Crăciunului, apar tulburări ale tubului digestiv, în special tulburări dispeptice de tip biliar şi pancreatic: colici biliare, pancreatite edematoase sau pancreatite acute necrozante, aşadar, de la boli simple până la cele mai grave.
Persoanele care au o boală hepatică cronică, de exemplu steatoze hepatice sau hepatite cronice (toxic-alimentare, induse de alcool sau cele virale - de exemplu hepatitele cu virus B şi C), trebuie să fie mult mai atente la "dieta de Sărbători" şi să evite, pe cât posibil, grăsimile animale.
Mâncaţi variat!
- Ce trebuie să mâncăm iarna, astfel încât să ne asigurăm aportul de vitamine şi minerale necesare organismului?
Carnea: gurmanzii trebuie să îmbine alimentele în aşa fel încât să nu le lipsească nimic din dietă, dar să consume mai puţină carne, şi nu la fiecare masă! Sunt persoane care spun că nu se simt sătule până când nu mănâncă şi puţină carne. Sunt de acord, dar la micul-dejun se va renunţa obligatoriu la mezeluri, la prânz este de-ajuns doar puţină carne (100 g), iar seara putem să luăm o cină uşoară, eventual un peşte la grătar, asezonat cu puţin ulei de măsline şi zeamă de lămâie.
Grăsimile animale şi vegetale (uleiurile) sunt parte a unei diete sănătoase. Grăsimile furnizează energie, iar acizii graşi ajută la absorbţia vitaminelor solubile A, D, E şi K şi a carotenoizilor. Grăsimile ajută la întărirea membranelor şi joacă un rol-cheie în reglarea a numeroase funcţii ale organismului. Diferenţa vine din tipul şi cantitatea de grăsimi pe care le consumăm. Cantităţile mari de grăsimi saturate (de origine animală) se transformă în colesterol şi duc la creşterea nivelului de lipide din sânge, care, la rândul lor, duc la apariţia bolilor coronariene. Aşadar, să evităm carnea grasă de porc, untul, îngheţata, sosurile, ouăle, şi să consumăm în schimb ulei de măsline (are proprietăţi de protejare a inimii) şi peşte oceanic, bogat în acizi graşi Omega-3, foarte utili organismului.
Carbohidraţii sunt principala sursă de energie a organismului uman şi se găsesc în fructe, vegetale, cereale şi lapte. Ei furnizează fibrele şi nutrienţii esenţiali. Este important să consumaţi cât mai multe cereale integrale, lapte, fructe şi legume proaspete.
Evitaţi alimentele cu un conţinut ridicat de zaharuri, cum ar fi sucurile acidulate sau bomboanele, deoarece ele au multe calorii şi duc la creşterea greutăţii.
Limitaţi consumul de sare! Ca regulă generală, cu cât o persoană consumă mai multă sare, cu atât va avea o tensiune arterială mai ridicată. O dietă sănătoasă ar trebui să nu conţină mai mult de 2-3 g pe zi, adică un vârf de cuţit de sare. Cea mai mare cantitate de sare se găseşte în alimentele procesate (cum ar fi mezelurile), în supele instant şi în conserve.
O dietă bogată în potasiu este o modalitate de reducere a tensiunii arteriale, previne apariţia pietrelor la rinichi, precum şi pierderea de masă osoasă cauzată de îmbătrânire. Surse excelente de potasiu sunt vegetalele cu frunze verzi, rădăcinoasele, fructele (portocalele, bananele şi pepenii).
Vitaminele - în timpul iernii, oamenii tind să petreacă mai mult timp în casă, iar acest lucru duce la scăderea imunităţii naturale. Pe lângă igienă şi asigurarea unui somn mai îndelungat decât vara, trebuie să consumăm alimente bogate în vitamine, care ne hrănesc sistemul imunitar şi ne ajută să ne menţinem sănătatea pe timpul iernii.
Alimentele bogate în vitamina E - nuci, seminţe de floarea-soarelui, uleiuri vegetale (cu care puteţi înlocui grăsimile animale) - susţin capacitatea de apărare a organismului.
Hrana vie - cel puţin o treime din alimentele pe care le ingerăm trebuie să fie hrană vie, alimente nepreparate termic, dar trebuie neapărat să consumăm şi mâncăruri gătite, acesta este un aport al civilizaţiei. Totuşi, este important să amintesc că sărurile minerale, enzimele şi vitaminele se depreciază odată cu prepararea lor termică la peste 37°C. Aşadar, trebuie să consumăm din abundenţă, şi în timpul iernii, legume şi fructe în stare crudă, sucuri (dar consumate imediat după preparare!) sau salate.
- Totuşi, iarna majoritatea fructelor şi legumelor sunt din import, nu prea au gust şi sunt pline de substanţe chimice. Este bine să le consumăm chiar şi aşa?
- Este o întrebare dificilă. Nu putem să renunţăm la sărurile minerale şi la vitaminele naturale prezente în vegetale. Oamenii sunt fiinţe biologice; toţi ne tragem din natură, iar hrana noastră trebuie să fie naturală. Alimentele care conţin nutrienţi esenţiali ajută la prevenirea bolilor şi la recăpătarea sănătăţii. Importantă este cantitatea de nitriţi şi de fitohormoni care au fost folosiţi pentru ca aceste legume să crească şi să se coacă în timp record. Toate alimentele sunt, sau ar trebui să fie, etichetate corespunzător, aşa încât cele obţinute pe cale naturală să poarte eticheta "ecologic" - spre care ar trebui să ne îndreptăm cu toţii, dacă suntem înţelepţi.
O tărie şi-un vinişor nu strică
- Alcoolul trebuie consumat cu moderaţie, circa un pahar pe zi, femeile, şi maximum două pahare bărbaţii. Băuturile alcoolice conţin foarte multe calorii, dar niciun nutrient. Pentru oamenii sănătoşi, care nu au probleme biliare sau pancreatice, un pahar de ţuică înainte de masă şi un pahar de vin după masă nu strică. Persoanele cu afecţiuni biliare şi pancreatice în niciun caz să nu consume băuturi alcoolice, mai ales împreună cu alimente grase. Cele două componente reprezintă un factor de risc major pentru declanşarea afecţiunilor acute: colici biliare, colecistite acute, pancreatite acute. Prin hiperstimularea secreţiei pancreatice induse de alcool apar obstacole în calea de drenaj. În loc să se dreneze în intestinul subţire, această secreţie rămâne în pancreas, ceea ce duce la autoinflamarea lui, cu o cascadă de reacţii enzimatice care, în final, culminează cu arsură internă vie, cu degradarea pancreasului şi a ţesuturilor din jur. Este o adevărată "dramă" digestivă. Şi grăsimile stimulează o anumită secreţie biliară, din care rezultă "sludge"-ul biliar, un fel de "noroi biliar", care vine în torent şi provoacă obliterări ale canalului coledoc. Ca urmare, se poate ajunge de la simpla durere (colica biliară) până la colecistita acută, suferinţe care pot fi evitate prin cumpătare alimentară. Aşadar, nu trebuie exagerat consumul de grăsimi şi alcool. Alimentele bogate în grăsimi şi consumul exagerat de alcool "taxează" organismul prin risipa de energie şi nutrienţi necesari pentru procesarea acestora.
Mâncaţi mai puţin şi mai des!
- Sezonul rece lasă, de obicei, "urme" pe talia noastră. Ce să facem ca să nu ne îngrăşăm în timpul iernii?
- Trebuie echilibrată balanţa între vegetale, carne şi dulciuri. Este nevoie de cumpătare, de un echilibru între aport şi consum energetic. E ştiut faptul că alimentele sunt necesare pentru a acoperi energia calorică pe care o consumă organismul prin efort (aici incluzând metabolismul bazal, efortul fizic şi intelectual). Totuşi, nevoile organismului uman nu sunt foarte mari, iar tot surplusul se depune sub formă de grăsimi, un fel de "rezerve pentru zile grele". Atenţie, aşadar, la cât mâncăm, ce mâncăm, cum mâncăm şi ce eforturi facem. Pentru a menţine corpul în stare optimă de funcţionare, trebuie mărit consumul de vegetale, cereale integrale, fructe, carne slabă şi peşte! După o masă copioasă, este foarte indicată o plimbare, chiar dacă aceasta durează doar o jumătate de oră. Imediat după masă, nu este indicat un efort fizic intens, deoarece simpla digestie este deja un efort foarte mare pentru organism. Trebuie să se ştie că efortul de digestie este cel mai energofag proces al organismului.
- Cum putem scăpa de kilogramele în exces?
- Pentru a avea o greutate constantă, trebuie ca energia ingerată să fie egală cu energia consumată. Fiindcă tot aminteam că digestia este un proces energofag, pentru a pierde din greutate, trebuie să mâncăm mai puţin şi mai des, dar să facem mai mult efort fizic. Orice dietă trebuie să fie prietenoasă, să nu numărăm orele şi zilele până la sfârşitul ei. Este bine să luăm o gustare la fiecare 3-4 ore, fără să abuzăm cantitativ. Creşterea consumului de fructe şi vegetale proaspete, în stare crudă, ne ajută să scăpăm de kilograme. Limitarea consumului de alimente cu conţinut caloric ridicat, în special cele bogate în grăsimi şi substanţe nocive, va avea efect vizibil şi asupra taliei! Este bine să se ştie că grăsimile conţin 9 calorii pe gram, proteinele şi carbohidraţii - 4 calorii pe gram, iar alcoolul - 7 calorii pe gram! Puteţi constata singuri efectul unei mese copioase asupra organismului!
Lichidele - şi aportul de lichide este foarte important, dar consumate între mese. Consumul apei în timpul mesei diluează secreţiile gastrice şi astfel apar fermentaţiile, balonările, eructaţiile, flatulenţa etc.
Nicio zi fără sport!
- Ce alte "griji" trebuie să avem în perioada de iarnă?
- La români, cum carnea de porc va fi nelipsită de pe mese, de Sărbători şi în sezonul rece, trebuie să fim atenţi la sursa de unde o procurăm, mai ales în cazul animalelor sacrificate în gospodăriile ţărăneşti, pentru a evita infestarea cu trichinella spiralis. O simplă analiză la un laborator veterinar ne poate scăpa de multe neplăceri! Toxiinfecţiile alimentare sunt mai puţin frecvente iarna, pentru că frigul conservă bine alimentele, dar odată introduse în casă, riscul este acelaşi ca şi vara. Aşadar, alimentele - în special salatele cu maioneză, preparatele din carne etc. - trebuie ferite de expunerea prelungită la cald, deoarece se alterează repede.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
