Veşti bune dinspre America

"Angajamentul Statelor Unite pen­­­tru Ali­anţa Nord-Atlantică (NATO) va ră­mâ­ne ace­laşi ca şi pâ­nă acum, în ciuda schim­­bării ad­mi­nis­traţiei a­me­­ri­ca­ne".

Secre­ta­rul de stat ame­rican John Kerry a dat aceste ga­ranţii la ul­tima în­tâlnire di­plo­matică din acest an a membrilor NATO, ca­re co­in­cide cu ultima mi­siune în calitate de mi­nis­tru de ex­ter­ne a lui Kerry, la car­tierul ge­neral al Ali­anţei de la Bruxelles.
"Nu există niciun secret că sunt mari ne­mulţumiri în lume, astăzi, iar co­muni­ta­tea transatlantică nu este imună la aceste ne­mulţumiri. Ne tes­tează rezis­ten­ţa, scopu­rile, unitatea. Şi ne testează fer­mitatea cu care sus­ţinem angajamentul nostru pen­tru idealurile democratice. Dar vreau să su­bli­niez astăzi, aşa cum am făcut-o şi în faţa colegilor, că schim­barea adminis­traţiei în SUA nu va schim­ba angajamentul nestră­mutat al Statelor Unite pentru aceste idea­luri sau pentru obligaţiile faţă de NATO", a spus Kerry. "Angaja­mentul Statelor Uni­te faţă de NATO şi Articolul 5 (care prevede că un atac asupra unui stat membru e un atac asupra tuturor, n.r.) transcende po­li­tica. Această alianţă a fost sus­ţinută, ori­care au fost partidele po­litice, că a fost un gu­vern sau altul, democrat sau repu­blican. Rămânem angajaţi faţă de aceste prin­cipii", a spus secretarul de stat american în exerciţiu, care îşi va încheia man­da­tul la 20 ianuarie, odată cu întreaga admi­nis­­traţie a preşedintelui Barack Obama. "Am încredere în unele per­soa­ne pe care le-am văzut până acum", a adăugat John Kerry, refe­rin­du-se la nomi­na­li­zarea ge­nera­lu­lui în retragere James Mattis, la con­ducerea Secretariatului Apărării de la Pentagon, o opţiune a preşe­din­te­lui ales Donald Trump, primită cu bu­­năvoinţă de ambele părţi ale eşi­chie­rului politic ameri­can, căci Mattis este un personaj foarte res­pectat în SUA.
Alegerea lui Donald Trump, des­tul de vag cu privire la obiectivele sale în politica externă, dar un critic vehement al NATO şi al Articolului 5 al Tratatului, a pus presiune pe liderii europeni din ca­drul NATO. Aceş­tia au profitat de vizita lui Kerry la Bruxelles din aceste zile pen­tru a urgenta realizarea planu­rilor de co­labo­rare cu NATO, asupra cărora au convenit la Summitul de la Var­şovia, din vara trecută.
Secretarul general al Alianţei Nord Atlan­tice, Jens Stoltenberg, şi şefa di­plo­­­maţiei europene, Federica Mo­ghe­rini, au anunţat 40 de măsuri co­mune, în direcţii pre­cum securi­ta­tea cibernetică, ame­nin­ţările hibride sau operaţiunile mariti­me, menite să fa­ciliteze cooperarea dintre UE şi NATO, două organizaţii care au nu mai puţin de 22 de membri comuni. Proiec­tele defensive europene se do­resc a fi complementare Alianţei Nord-Atlantice. Tot răul spre bine: a trebuit să se inflame­ze America, pen­­­tru ca Europa să se tre­zească la viaţă şi să îşi dea seama că are şi ea nişte responsabilităţi faţă de pro­pria-i apă­rare...