Secretarul de stat american John Kerry a dat aceste garanții la ultima întâlnire diplomatică din acest an a membrilor NATO, care coincide cu ultima misiune în calitate de ministru de externe a lui Kerry, la cartierul general al Alianței de la Bruxelles.
"Nu există niciun secret că sunt mari nemulțumiri în lume, astăzi, iar comunitatea transatlantică nu este imună la aceste nemulțumiri. Ne testează rezistența, scopurile, unitatea. Și ne testează fermitatea cu care susținem angajamentul nostru pentru idealurile democratice. Dar vreau să subliniez astăzi, așa cum am făcut-o și în fața colegilor, că schimbarea administrației în SUA nu va schimba angajamentul nestrămutat al Statelor Unite pentru aceste idealuri sau pentru obligațiile față de NATO", a spus Kerry. "Angajamentul Statelor Unite față de NATO și Articolul 5 (care prevede că un atac asupra unui stat membru e un atac asupra tuturor, n.r.) transcende politica. Această alianță a fost susținută, oricare au fost partidele politice, că a fost un guvern sau altul, democrat sau republican. Rămânem angajați față de aceste principii", a spus secretarul de stat american în exercițiu, care își va încheia mandatul la 20 ianuarie, odată cu întreaga administrație a președintelui Barack Obama. "Am încredere în unele persoane pe care le-am văzut până acum", a adăugat John Kerry, referindu-se la nominalizarea generalului în retragere James Mattis, la conducerea Secretariatului Apărării de la Pentagon, o opțiune a președintelui ales Donald Trump, primită cu bunăvoință de ambele părți ale eșichierului politic american, căci Mattis este un personaj foarte respectat în SUA.
Alegerea lui Donald Trump, destul de vag cu privire la obiectivele sale în politica externă, dar un critic vehement al NATO și al Articolului 5 al Tratatului, a pus presiune pe liderii europeni din cadrul NATO. Aceștia au profitat de vizita lui Kerry la Bruxelles din aceste zile pentru a urgenta realizarea planurilor de colaborare cu NATO, asupra cărora au convenit la Summitul de la Varșovia, din vara trecută.
Secretarul general al Alianței Nord Atlantice, Jens Stoltenberg, și șefa diplomației europene, Federica Mogherini, au anunțat 40 de măsuri comune, în direcții precum securitatea cibernetică, amenințările hibride sau operațiunile maritime, menite să faciliteze cooperarea dintre UE și NATO, două organizații care au nu mai puțin de 22 de membri comuni. Proiectele defensive europene se doresc a fi complementare Alianței Nord-Atlantice. Tot răul spre bine: a trebuit să se inflameze America, pentru ca Europa să se trezească la viață și să își dea seama că are și ea niște responsabilități față de propria-i apărare...