Şi aşa, fruntaşii PSD sunt siguri de victorie, toate sondajele indicând un avans pe care oponenţii de dreapta aproape nu mai speră să-l poată reduce. PSD-ul, cu acoliţii săi din ALDE, a intrat în campania electorală cu o strategie populistă, evident mincinoasă, pe care niciun guvern responsabil nu o poate realiza. Creşterile salariale (în special cele din învăţământ şi sănătate), sporirea pensiilor şi reducerea sau suprimarea celor mai multe taxe - obiective susţinute în mod firesc de o populaţie exasperată de dificultăţile traiului zilnic - sunt însă atât de masive, încât se vor face prin sacrificarea totală a investiţiilor în infrastructură ori în modernizarea economiei. Dacă PSD-ul şi sateliţii săi ajung la guvernare, prima constatare ce trebuie făcută este că, şi în următorii patru ani, România nu va avea autostrăzi, drumuri ori căi ferate modernizate, o industrie şi o agricultură orientate spre export. Şi aşa, în contextul echilibrului păstrat în domeniu de administraţia Cioloş, economia dă semne de supraîncălzire, creşterea firească a consumului realizându-se mai mult pe baza importurilor. Conducerea PSD-ului ştie foarte bine la ce duc toate aceste evoluţii, dar - din dorinţa de a-şi surprinde adversarii - le-a avansat în propaganda electorală, fiind de la sine înţeles că, odată ajunsă la guvernare, nu le va susţine pentru că, în mod obiectiv, ele nu pot duce decât la provocarea unei crize economice grave, cu consecinţe imprevizibile. Cetăţenii, care îi votează disciplinaţi, se vor trezi încă o dată înşelaţi. Cert este însă că, prin strategia sa electorală, populistă, vânzătoare de iluzii, PSD-ul a luat-o înaintea principalului său oponent, PNL-ul, care era pregătit şi el de "vânzarea" unor promisiuni asemănătoare, ceva mai moderate totuşi şi, în consecinţă, mai raţionale. Cu un parlament aservit, cu "aleşi" în majoritate corupţi, ameninţaţi sau clasaţi deja de DNA, PSD-ul, ALDE şi complicii lor au impus în avalanşă o serie de proiecte legislative extrem de "apetisante" pentru electorat, proiecte la care PNL-ul nu poate supralicita fără a cădea în ridicol. PNL-ul a pierdut momentul lansării propriului program electoral, care - prin promisiuni credibile, coerente şi raţional prezentate - şi-ar fi pus adversarii în situaţia de a supralicita ei, devenind incredibili. Pierderea startului a obligat PNL-ul să se alinieze în spatele preşedintelui Iohannis şi al premierului Cioloş, puţin dispuşi să intre într-un joc, dezvoltat ca o spirală crescătoare, al promisiunilor electorale mincinoase. Iohannis şi Cioloş au blocat până acum mai multe decizii iresponsabile luate de parlamentul în funcţiune, dar "raţionalizarea" propusă de ei, din perspectiva unui buget de stat care, în 2017, trebuie să asigure atât o dezvoltare economică echilibrată, cât şi o creştere decentă a nivelului de trai, i-a pus pe liberali într-o situaţie confuză, renunţarea la discursul populist ducând, după mulţi analişti, la pierderea unei părţi a electoratului acestora, cea cu "simpatii de dreapta" dar nepregătită, fragilă economic, fără convingeri ferme. USR-ul, cu care PNL-ul este, practic, obligat să se alieze pentru a guverna, nu a făcut promisiuni populiste, dar electoratul său, cultivat şi critic, cu o percepţie clară a modului în care trebuie structurat viitorul, nu este suficient de mare şi unitar pentru a compensa pierderile pe care le suportă liberalii prin renunţarea parţială la populism. După majoritatea sondajelor, voturile electoratului liberal - inclusiv cele atrase de colorarea naţionalistă a discursurilor candidaţilor săi - însumate cu cele ale USR-ului şi ale susţinătorilor premierului Cioloş (asumat ca viitor şef al administraţiei de cele două formaţiuni) - nu ajung pentru impunerea unei guvernări stabile de centru-dreapta. PSD-ul şi companionii săi par, profitând de docilitatea şi "orbirea" electoratului lor captiv, a se vedea cu toţi sacii în căruţă.
Rezultatele alegerilor din SUA, Moldova şi Bulgaria - ce indică o glisare geopolitică spre un altfel de echilibru al superputerilor, dar şi o ofensivă fără precedent în epocă a propagandei ruseşti - i-a încurajat pe liderii PSD-işti şi ai grupărilor complice să nu mai aibă niciun fel de reţinere în expunerea ideilor lor privitoare la viitorul României. În primul rând, şi-au ridicat vocile împotriva Justiţiei independente şi a DNA, instituţia cea mai activă a acesteia. Toţi corupţii dovediţi (de la plagiatorul V. Ponta, la mărturisitorul mincinos C. Popescu-Tăriceanu) văd în schimbarea administraţiei americane o renunţare la susţinerea pe care Occidentul a acordat-o fără rezerve bătăliei cu "sistemul ticăloşit". Conducerile PSD şi ALDE speră în numirea unui nou ambasador american mai "prietenos" cu afacerile lor, mai "înţelegător" cu derapajele lor de la regulile statului de drept. Mediile PSD-izate au început deja să-l atace pentru "amestec în treburile interne" pe ambasadorul în funcţiune al SUA, Hans Klemm, dar şi pe alţi ambasadori occidentali, care au monitorizat şi susţinut activitatea DNA. Ponta, Tăriceanu, Dragnea şi complicii lor "independentişti" visează la o ţară care să nu depindă de nimeni, condusă de ei în impunitate, cu o "Justiţie pentru căţei", care să nu le tulbure confortul lor de "stăpâni". Autodemascarea aspiraţiilor lor de grup a venit într-un moment în care electoratul, cât de cât conştient, mai poate încă să cântărească spre cine îşi trimite votul. O ţară lăsată pe mâinile lui Ponta, Dragnea şi Tăriceanu riscă să piardă şi puţinul obţinut până acum.