România în primejdie

Toma Roman
Șocul psihologic provocat de rezultatele alegerilor din SUA, Moldova și Bulgaria a dat aripi grupării au­to­in­titulate de centru-stânga, realizată de PSD, ALDE și alte formațiuni politice satelitare, în dezvăluirea ade­vă­­ratelor ei obiective dacă, după votul din 11 decem­brie, va prelua frâiele administrației românești.

Și așa, frun­tașii PSD sunt siguri de victorie, toate sondajele indi­când un avans pe care oponenții de dreapta aproape nu mai speră să-l poată reduce. PSD-ul, cu acoliții săi din ALDE, a intrat în campania electorală cu o strategie populistă, evident mincinoasă, pe care niciun guvern res­ponsabil nu o poate realiza. Creșterile salariale (în spe­cial cele din învățământ și sănătate), sporirea pen­sii­lor și reducerea sau suprimarea celor mai multe taxe - obiective susținute în mod firesc de o populație exas­perată de dificultățile traiului zilnic - sunt însă atât de ma­sive, încât se vor face prin sacrificarea totală a in­ves­tițiilor în infrastructură ori în modernizarea eco­nomiei. Dacă PSD-ul și sateliții săi ajung la guvernare, prima constatare ce trebuie făcută este că, și în ur­mă­torii patru ani, România nu va avea au­to­străzi, drumuri ori căi fe­rate modernizate, o industrie și o agricultură orien­tate spre export. Și așa, în contextul echilibrului păstrat în domeniu de administrația Cioloș, economia dă semne de supraîncălzire, creșterea firească a con­su­mului reali­zân­du-se mai mult pe baza im­por­tu­rilor. Conducerea PSD-ului știe foarte bine la ce duc toate aceste evoluții, dar - din dorința de a-și surprinde ad­versarii - le-a avan­sat în propaganda electorală, fiind de la sine înțeles că, odată ajunsă la guvernare, nu le va sus­ține pentru că, în mod obiectiv, ele nu pot duce decât la pro­vocarea unei cri­ze economice grave, cu con­se­cințe imprevizibile. Ce­tă­țenii, care îi votează disci­plinați, se vor trezi încă o dată înșelați. Cert este însă că, prin stra­te­gia sa elec­to­rală, populistă, vânzătoare de iluzii, PSD-ul a luat-o îna­intea principalului său opo­nent, PNL-ul, care era pre­gătit și el de "vânzarea" unor promisiuni ase­mă­nătoare, ceva mai moderate totuși și, în consecință, mai raționale. Cu un parlament aservit, cu "aleși" în ma­joritate corupți, amenințați sau clasați deja de DNA, PSD-ul, ALDE și complicii lor au impus în avalanșă o serie de proiecte legislative extrem de "apetisante" pentru electorat, pro­iecte la care PNL-ul nu poate supralicita fără a cădea în ridicol. PNL-ul a pierdut momentul lan­sării pro­priu­lui program electoral, care - prin promisiuni credibile, coerente și rațional pre­zentate - și-ar fi pus ad­ver­sarii în situația de a supra­licita ei, devenind in­cre­dibili. Pier­derea startului a obligat PNL-ul să se alinieze în spatele președintelui Iohannis și al premierului Cioloș, puțin dispuși să intre într-un joc, dezvoltat ca o spirală cres­cătoare, al pro­mi­siunilor electorale mincinoase. Io­hannis și Cioloș au blocat până acum mai multe decizii ires­ponsabile luate de parlamentul în funcțiune, dar "ra­țio­nalizarea" pro­pusă de ei, din perspectiva unui buget de stat care, în 2017, trebuie să asigure atât o dezvoltare economică echilibrată, cât și o creștere decentă a ni­ve­lului de trai, i-a pus pe liberali într-o situație confuză, re­nun­țarea la discursul populist ducând, după mulți ana­liști, la pier­derea unei părți a electoratului acestora, cea cu "sim­patii de dreapta" dar nepregătită, fragilă eco­no­mic, fără convingeri ferme. USR-ul, cu care PNL-ul este, practic, obligat să se alieze pentru a guverna, nu a fă­cut pro­misiuni populiste, dar electoratul său, cultivat și critic, cu o percepție clară a modului în care trebuie structurat vii­­torul, nu este suficient de mare și unitar pentru a com­pen­sa pierderile pe care le suportă liberalii prin re­nun­țarea parțială la populism. După majoritatea sondajelor, voturile electoratului liberal - inclusiv cele atrase de co­lorarea naționalistă a discur­su­rilor can­di­daților săi - în­sumate cu cele ale USR-ului și ale sus­ți­nătorilor pre­mie­rului Cioloș (asumat ca viitor șef al ad­ministrației de cele două formațiuni) - nu ajung pentru impunerea unei guvernări stabile de centru-dreapta. PSD-ul și com­pa­nio­nii săi par, profitând de do­cilitatea și "orbirea" elec­to­ratului lor captiv, a se vedea cu toți sacii în căruță.
Rezultatele alegerilor din SUA, Moldova și Bul­garia - ce indică o glisare geopolitică spre un altfel de echi­­libru al superputerilor, dar și o ofensivă fără pre­ce­dent în epocă a propagandei rusești - i-a încurajat pe liderii PSD-iști și ai grupărilor complice să nu mai aibă niciun fel de reținere în expunerea ideilor lor privitoare la vii­to­rul României. În primul rând, și-au ridicat vocile îm­po­­triva Justiției independente și a DNA, instituția cea mai activă a acesteia. Toți corupții dovediți (de la pla­­gia­torul V. Ponta, la mărturisitorul mincinos C. Po­pes­cu-Tăriceanu) văd în schimbarea administrației ame­ri­cane o renunțare la susținerea pe care Occidentul a acor­dat-o fără rezerve bătăliei cu "sistemul ticăloșit". Con­ducerile PSD și ALDE speră în numirea unui nou am­basador ame­rican mai "prietenos" cu afacerile lor, mai "înțe­le­gător" cu derapajele lor de la regulile sta­tu­lui de drept. Me­diile PSD-izate au început deja să-l atace pen­tru "amestec în treburile interne" pe amba­sa­dorul în func­țiune al SUA, Hans Klemm, dar și pe alți ambasa­dori occidentali, care au monitorizat și susținut acti­vi­tatea DNA. Ponta, Tări­cea­nu, Dragnea și com­pli­cii lor "independentiști" vi­sează la o țară care să nu de­pindă de nimeni, condusă de ei în im­punitate, cu o "Jus­tiție pentru căței", care să nu le tul­bure confortul lor de "stă­pâni". Autode­mas­ca­rea aspira­țiilor lor de grup a venit într-un mo­ment în care electoratul, cât de cât con­știent, mai poate încă să cântărească spre cine își trimite votul. O țară lăsată pe mâinile lui Ponta, Dragnea și Tăriceanu riscă să piardă și puținul obținut până acum.