O problemă de viaţă şi de moarte - FLORA INTESTINALĂ

- Nu există în prezent un organ mai intens studiat decât intestinul. În interiorul lui trăiesc miliarde de bacterii. Oamenii de ştiinţă abia încep să le descopere puterea. Aceste microorganisme îşi pun amprenta pe întreaga noastră identitate, fie că e vorba de greutatea corporală, de rezervele de energie, de emoţii sau gânduri -

Intestinul şi sentimentele

Supărarea "greu de digerat", dezamăgirea pe care "trebuie s-o înghiţim" sau "fluturii din sto­mac" - acestea nu sunt nişte simple expresii colo­rate. Ele conţin un mare adevăr cunoscut nu doar omului modern, ci şi strămoşilor săi: acela că există o legătură foarte strânsă între senzaţiile din zona abdominală şi sănătate.
"Intestinul reflectă sentimentele noastre". Cel ce rosteşte această sentinţă este gastroenterologul specializat şi în neuroştiinţe, prof. Emeran Mayer de la University of California din Los Angeles, con­siderat un pionier în cercetările privind "axa intestin-creier". El studiază interacţiunea dintre cele două organe şi efectele ei asupra sănătăţii. "Ceea ce apare în creier ca emoţie ne influenţează intes­tinul, iar acesta trimite şi el un feed-back către cre­ier, care poate prelungi şi accentua stările afective cum sunt stresul, bucuria sau enervarea. Dacă, dintr-un motiv oarecare, comunicarea dintre creier şi intestin este perturbată, aceasta produce dezechi­libre enorme în organismul nostru", explică medi­cul american.
Dar în ce fel comunică aparatul digestiv şi creie­rul? Gândindu-ne la dimensiunile lui, putem spune că intestinul este cel mai important "mijloc de co­municare" al corpului. Dacă l-am desfăşura cu toate pliurile şi vilozităţile sale, ar acoperi suprafaţa unui teren de baschet. El este cuprins într-o reţea formată din circa o sută de milioane de neuroni, tot atâţia câţi se găsesc în măduva spinării. Acest sistem ner­vos al intestinului, "creierul abdominal", funcţio­nează într-o anumită măsură inde­pen­dent, însemnătatea lui în orga­nism fiind cu nimic mai prejos decât aceea a creierului.
Dar în unele situaţii, mai ales atunci când intră în joc emoţiile, se face simţită şi intervenţia creierului. De exemplu, când stăm cu maşina blocată în trafic şi clocotim de furie, creierul trimite un anumit semnal, la care sistemul digestiv răspunde cu o reacţie de mare intensitate. Stomacul se contractă, secretă mai mult acid şi reduce cantitatea de alimente lăsate să treacă în intestinul subţire. Ma­nifestări similare provoacă şi alte sen­timente, de pildă frica. Iar depri­marea face ca mişcările intestinului să înceteze aproape complet. Prin urmare, orice emoţie care ia naştere în creier se reflectă în comporta­mentul intestinului.
În dialogul dintre creier şi sistemul digestiv, au un cuvânt de spus şi miliar­dele de bacterii care ne-au colonizat intestinul. Dacă vă vine greu să credeţi, iată câteva cifre grăitoare. Locuitorii intestinului nostru sunt de şapte ori mai numeroşi decât populaţia Terrei. Tota­lul celulelor din structura lor îl întrece de zece ori pe cel al celulelor din care este alcătuit corpul ce îi găzduieşte, iar numărul genelor microbiene este de 400 de ori mai mare decât al genelor din ADN-ul nostru.

Două kilograme de microbi

Microbii care trăiesc în intestinul nostru cân­tăresc între 1-2 kilograme. Ei au o aseme­nea im­portanţă pentru starea de sănătate, încât fără ajutorul lor nici n-ar fi posibil să supravieţuim: susţin procesul diges­tiei, antrenează sistemul imunitar şi îm­piedică proliferarea germe­nilor pa­togeni. Unii dintre ei produc nu­trienţi de însemnătate vitală, cum sunt vita­minele, precum şi neurotransmiţători şi o serie de hormoni (20 la număr). Bac­te­riile formează în interiorul in­testinului ecosisteme complexe, a căror sta­bilitate depinde de multitudinea de tulpini microbiene. Specialiştii apreciază că orga­nis­mul uman adă­posteşte în mod normal peste o mie de tipuri de diferite de bacterii.
Pe multe dintre ele le primim de la ma­mă, chiar în momentul naşterii. În drumul său prin canalul de naştere şi mai târziu prin laptele matern, bebeluşului i se asigură o cantitate de bac­terii, ca un sprijin de pornire pentru sistemul său imunitar, care începe acum să se dezvolte. Copiii ce nu au beneficiat de acest "botez" bacterian, fiind­că au fost aduşi pe lume prin cezariană sau nu au fost alăptaţi, au un risc sporit de a suferi de alergii sau de a se confrunta cu alte probleme de sănătate, cândva mai târziu, în decursul vieţii lor.
În prezent, aproape toate specialităţile medicale se interesează de felul cum comunică microbii intes­tinali cu noi şi mai ales cum acţionează ei asu­pra sănătăţii noastre. Oare bacteriile determină, fie şi parţial, starea noastră de spirit, ne fac ele echili­braţi sau depresivi? Sunt implicate în declanşarea unor boli ca Parkinsonul sau autismul? Se fac vino­vate de apariţia unor afecţiuni cum sunt diabetul, cancerul sau obezitatea patologică? Până şi sto­matologii încearcă să afle dacă microbii din intestin nu contribuie cumva la instalarea parodontozei. Dincolo de toate aceste căutări, un lucru poate fi afirmat astăzi cu certitudine: diversitatea florei intestinale are o importanţă esenţială pentru sănă­tatea noastră.

Legume şi fructe - da, stres - nu

Dar cum reuşim să întreţinem în intestin o populaţie bacteriană cât mai variată? Răs­punsul este simplu: evitând monotonia în alimentaţie. Consumând multe legume, fructe şi cereale integrale, care ne asigură o cantitate suficientă de fibre, deoarece acestea reprezintă terenul optim pe care prosperă microbii. Dimpotrivă, o hrană procesată laborios, cu densitate calo­rică mare, dar săracă în fibre, nu asi­gură condiţii prielnice de dez­voltare pentru coloniile de bac­terii. Se înţelege că ea va avea un efect nefavorabil asu­pra diversităţii florei. Echi­pa de cercetători condusă de prof. Mayer a avut prilejul să demonstreze legătura dintre consu­mul de fibre şi configuraţia bacteriană a intestinului, observând deprinderile alimentare ale tribului ame­rindian yanomami, trăitor în pădurile din vecină­tatea fluviului Orinoco, în regiunea de graniţă dintre Venezuela şi Brazilia. Membrii acestui trib se hră­nesc preponderent cu alimente de origine vegetală, majoritatea neprelucrate termic. Probele de scaun ale indigenilor, prelevate şi analizate de specialişti, au pus în evidenţă "o floră intestinală de o diversitate enor­mă". În schimb, flora intestinală a europenilor, mulţi dintre ei suprapon­de­rali, se caracterizează printr-un nu­măr redus de tulpini bacteriene.
Există în intestin bacterii bune, dar şi unele mai puţin bune. Important este raportul dintre ele. Aşa-numitele bac­terii gram-negative eliberează anumiţi mediatori cu acţiune proinflamatorie, care menţin în corp inflamaţii cronice şi influenţează sistemul imunitar. Studiile arată că, în general, aceste bacterii sunt prezente într-o proporţie mai mare la persoanele suprapon­de­rale.
Ca toate organismele vii, şi micro­bii din intestinul nostru reacţionează la stres. De aceea, pentru păstrarea unei flore intestinale echilibrate este important nu numai ce mâncăm, ci şi cum mâncăm. Cei ce iau masa înghiţind pe nemestecate, presaţi de timp, aduc un mare deserviciu digestiei lor. De aceea, atmosfera relaxată în timpul mesei reprezintă un element tot atât de necesar ca alimentaţia sănătoasă. Mai ales pentru copii, a căror floră intestinală se află abia în curs de formare, sunt esenţiale mesele regulate şi ferite de stres.
Dar ce părere au microbii intestinali despre die­te? Sfatul specialiştilor este unanim: să ne asigurăm o alimentaţie cât mai variată. Mulţi oameni consi­deră că hrana vegetariană sau vegană ar fi mai sănătoasă. Ei au drep­tate în anumite privinţe, însă din punctul de vedere al florei intestinale, lu­crurile se prezintă cu totul altfel: dacă nu mâncăm carne, se reduce nu­mă­rul bacteriilor care metabo­lizează carnea, iar dacă nu bem lapte, se reduce numărul bacteriilor care metabolizează laptele. La orice cate­gorie de alimente am renunţa, vom produce modificări profunde în structura popu­laţiei de microbi din intestinul nostru.

Antibioticele distrug 90% din flora intestinală

Descoperirile recente legate de flora intestinală ne fac să privim şi antibioticele într-o lumină cu totul nouă. Sigur că ele nu au cum să lipsească din arsenalul medicinei moderne, dar pe de altă parte, administrarea lor echivalează, metaforic vorbind, cu defrişarea unei păduri. Un antibiotic cu spectru larg distruge până la 90% dintre microbii aflaţi în tubul digestiv. Într-adevăr, flora se regenerează trep­tat, însă refacerea durează luni de zile, chiar şi o jumătate de an - şi încă nu se ştie dacă ea va reveni vreodată la starea ei iniţială. Tratamentele pripite cu antibiotice sunt deosebit de dăunătoare, în spe­cial la copiii mici, deoarece la ei flora intestinală nu este pe deplin dezvoltată până la vârsta de trei ani, astfel încât utilizarea frecventă a antibioticelor poa­te avea consecinţe imprevizibile. Iar pentru femeile însărcinate şi mamele care alăptează, aceste medi­ca­mente sunt total contraindicate.

Terapii inovatoare - transplantul de materii fecale

O metodă terapeutică mai puţin cunoscută, în care lumea medicală îşi pune în prezent mari spe­ran­ţe, este transplantul de materii fecale, numit şi terapie de infuzie a scaunului sau bacterioterapie. Aplicată în premieră în Australia, la Sidney, în anul 2004, procedura a fost între timp preluată şi în SUA, unde s-a înfiinţat în 2012 şi o primă bancă de materii fecale, după modelul băncilor de celule stem. Practicată într-un număr restrâns de clinici, ea este privită ca o soluţie salvatoare pentru bolna­vii cu simptome grave de diaree, la care medicaţia n-a dat rezultate. Deşi neobişnuit, demersul terapeu­tic este relativ simplu. Unui pacient cu flora modifi­cată sau iremediabil distrusă de o suferinţă intesti­nală cronică i se introduce în intestinul subţire, cu ajutorul colonoscopului sau al unei sonde, o canti­tate mică de materii fecale luate de la o persoană sănătoasă. Bacteriile străine urmează să populeze şi să vindece din interior intestinul bolnav. Ca dona­tori se preferă de regulă rudele sau prietenii, deci oameni cu care pacientul este familiarizat şi pe care îi simte apropiaţi. În momentul de faţă, medicii ex­pe­ri­men­tează tratarea pe această cale a sindromului de colon iritabil, iar în perspectivă, se gândesc şi la alte boli, cum ar fi autismul sau maladia Alzheimer.
În concluzie, ce ar fi de reţinut din cele spuse până acum? Că ar trebui să ne bizuim mai mult pe percepţiile noastre abdominale, căci creierul ab­do­minal funcţionează asemenea unei gigantice bănci de date, unde se află depuse experienţele şi infor­ma­ţiile adunate în decursul unei vieţi. Iar creierul nostru apelează nu arareori la acest tezaur de experienţă depozitat în abdomen.

TREI ÎNTREBĂRI DESPRE SĂNĂTATEA INTESTINULUI

Varza murată ajută flora intestinală?
Numeroşi terapeuţi ne recomandă să con­su­măm cât mai multă hrană "vie", care conţine în mod natural bacterii vii: varză murată, iaurt şi kefir, kombucha, lapte nefiert şi brânză preparată din el. Tre­buie spus că ei nu deţin totuşi date ştiinţifice care să con­firme această opinie. Teo­re­tic, însă, o alimentaţie bo­gată în microorganisme vii ar pu­tea să contribuie la diver­si­fi­carea florei intestinale, deci, la echilibrarea şi însănătoşirea ei.
De pildă, copiii care beau lapte nefiert prezintă un risc vizibil mai redus de a dezvolta alergii, astm şi infecţii. Este un fapt îndeobşte cunoscut, dar ale cărui cauze specialiştii n-au reuşit deo­camdată să le identifice.

Ce folos ne aduc probioticele?
Probioticele sunt culturi de microorganisme vii care, introduse în sistemul digestiv într-o can­ti­tate suficientă, au un efect favorabil asupra stării de sănătate. Preparatele despre care se spune că ar conţine asemenea bacterii "prietenoase" se vând în toată lumea, producătorii lor obţinând un profit de miliarde. Cu toate acestea, nu e clar cât de eficiente sunt ele în realitate. Cercetătorii n-au putut confirma un beneficiu concret adus sănătăţii şi, de asemenea, au observat că majoritatea bacte­riilor intestinale nu pot supravieţui în exteriorul tractului digestiv. Cu alte cuvinte, bacteriile introduse din afară nu au viaţă lungă. Tocmai de aceea, terapeuţii recomandă ingerarea lor zilnică în stare naturală.

Ce-i de făcut, când trebuie să luăm antibiotice?
Timp de decenii, medicii au fost convinşi că tratamentele cu antibiotice trebuie să fie de lungă durată, pentru ca germenii patogeni să fie distruşi definitiv şi să nu li se dea posibilitatea de a dez­vol­ta rezistenţă la medicamente. Astăzi se ştie însă că tulpinile rezistente se află acolo de la bun început, iar preparatele le elimină doar pe cele nonrezistente, îngăduind în schimb germenilor imuni să-şi transmită genele mai departe. De aceea, principiul actual de administrare a antibioticelor sună astfel: "O doză pe măsura necesităţilor, dar cât mai mică posibil. Şi pe o durată cât mai scurtă posibil." Medicul ar trebui să oprească tratamentul, îndată ce bolnavul se simte mai bine - fireşte, cu condiţia ca afecţiunea să permită acest lucru. În mod normal, flora intestinală se reface. Totuşi, la unul din 100 de pacienţi care au luat antibiotice este posibilă apariţia ulterioară a unei infecţii greu de tratat, cu bacteria Clostri­dium difficile.

SUGESTII CONTRA CONSTIPAŢIEI

Intestinul dvs. nu se goleşte nici măcar de trei ori pe săptămână, o frecvenţă care s-ar mai putea considera nor­mală? Iată cum puteţi activa o di­gestie leneşă.
Nu forţaţi - Chiar dacă nu reuşiţi să aveţi scaun, abţineţi-vă să forţaţi evacuarea lui. Încor­darea şi efortul pot duce la formarea hemoroizilor.
Depistaţi cauza - Digestia se poate lenevi din pricina unei diete, a unui dezechilibru hor­monal sau a stresului. Ori ca efect secundar al anumitor medi­ca­mente. Gândiţi-vă ce a intervenit nou la dvs. în ultima vreme şi luaţi măsuri.
Asiguraţi-vă aportul de fibre - Fibrele alimentare se umflă în colon şi îi presează pereţii, dându-i semnalul că a sosit momentul să devină activ. Necesarul zilnic de 30 mg vi-l puteţi acoperi cu 3 felii de pâine inte­grală, 2-3 cartofi sau 2 morcovi.
Faceţi mişcare - Conţinutul intestinal are un drum lung de parcurs de la stomac până la anus, iar pentru aceas­ta este nevoie ca intestinul să se con­tracte ritmic. Dacă staţi pe scaun o zi în­treagă, intestinului îi lipsesc impulsurile din exte­rior. Fiţi activi şi astfel veţi stimula peristaltismul.
Masaţi-vă abdomenul - Faceţi un masaj blând, cu mişcări circulare, în cinci puncte dim­prejurul ombilicului. Începeţi la mijlocul abdo­menului, în partea dreaptă şi descrieţi cercuri în sensul acelor de ceasornic. Inspiraţi când duceţi mâna în sus şi expiraţi când o coborâţi.
Beţi destul - La o constipaţie acută, un pa­har de apă nu înseamnă nimic. O digestie sănă­­toasă necesită 1,5 până la 2 litri de lichide zilnic.
Mestecaţi bine - Pentru a per­mite stoma­cului să execute conştiin­cios lucra­rea lui pregătitoare, deprin­deţi-vă să nu vă grăbiţi la masă şi să mestecaţi ali­mentele atât cât e nevoie, pen­tru a le transforma într-o pastă moale, îmbi­bată cu salivă.
Educaţi-vă intestinul - Du­ceţi-vă la toaletă mereu la aceeaşi oră. Respectând acest ritm regulat, după o vreme, cre­ierul dvs. abdo­minal va învăţa ce are de făcut.
Ajutaţi puţin defecaţia - În fazele acute, nu vă temeţi să luaţi câte un laxativ uşor, după ce v-aţi pus de acord cu medicul dvs.

CE AJUTĂ LA DIAREE

Mergeţi la toaletă mai des de trei ori pe zi? Iată câteva sfaturi utile pen­tru dvs.
Beţi suficiente lichide - Pentru a compensa pierderile de lichid, aveţi nevoie de apro­ximativ trei litri pe zi. Ideale sunt apa plată, ceaiurile îndul­cite, supele mai sărate - ori soluţiile de electroliţi, cumpă­rate de la farmacie.
Încercaţi un regim de cru­ţare - Un măr ras, o banană pasată, câteva saleuri sau puţin orez fiert. O hrană uşoară, dar care vă ajută să nu pierdeţi prea multă energie.
Căldură pe abdomen - De cele mai multe ori, diareea e însoţită de crampe abdominale. Pentru a le calma, folosiţi o buiotă cu apă caldă sau, şi mai bine, o cataplasmă cu cartofi fierţi şi zdrobiţi.
Spălaţi-vă pe mâini - Ca să îm­piedicaţi transmiterea germenilor, spă­laţi-vă mâinile mai des şi mai atent ca de obicei. Iar dacă nu aveţi un wc pe care să-l folosiţi numai dvs., curăţaţi-l după fiecare scaun.