Intestinul și sentimentele
Supărarea "greu de digerat", dezamăgirea pe care "trebuie s-o înghițim" sau "fluturii din stomac" - acestea nu sunt niște simple expresii colorate. Ele conțin un mare adevăr cunoscut nu doar omului modern, ci și strămoșilor săi: acela că există o legătură foarte strânsă între senzațiile din zona abdominală și sănătate.
"Intestinul reflectă sentimentele noastre". Cel ce rostește această sentință este gastroenterologul specializat și în neuroștiințe, prof. Emeran Mayer de la University of California din Los Angeles, considerat un pionier în cercetările privind "axa intestin-creier". El studiază interacțiunea dintre cele două organe și efectele ei asupra sănătății. "Ceea ce apare în creier ca emoție ne influențează intestinul, iar acesta trimite și el un feed-back către creier, care poate prelungi și accentua stările afective cum sunt stresul, bucuria sau enervarea. Dacă, dintr-un motiv oarecare, comunicarea dintre creier și intestin este perturbată, aceasta produce dezechilibre enorme în organismul nostru", explică medicul american.
Dar în ce fel comunică aparatul digestiv și creierul? Gândindu-ne la dimensiunile lui, putem spune că intestinul este cel mai important "mijloc de comunicare" al corpului. Dacă l-am desfășura cu toate pliurile și vilozitățile sale, ar acoperi suprafața unui teren de baschet. El este cuprins într-o rețea formată din circa o sută de milioane de neuroni, tot atâția câți se găsesc în măduva spinării. Acest sistem nervos al intestinului, "creierul abdominal", funcționează într-o anumită măsură independent, însemnătatea lui în organism fiind cu nimic mai prejos decât aceea a creierului.
Dar în unele situații, mai ales atunci când intră în joc emoțiile, se face simțită și intervenția creierului. De exemplu, când stăm cu mașina blocată în trafic și clocotim de furie, creierul trimite un anumit semnal, la care sistemul digestiv răspunde cu o reacție de mare intensitate. Stomacul se contractă, secretă mai mult acid și reduce cantitatea de alimente lăsate să treacă în intestinul subțire. Manifestări similare provoacă și alte sentimente, de pildă frica. Iar deprimarea face ca mișcările intestinului să înceteze aproape complet. Prin urmare, orice emoție care ia naștere în creier se reflectă în comportamentul intestinului.
În dialogul dintre creier și sistemul digestiv, au un cuvânt de spus și miliardele de bacterii care ne-au colonizat intestinul. Dacă vă vine greu să credeți, iată câteva cifre grăitoare. Locuitorii intestinului nostru sunt de șapte ori mai numeroși decât populația Terrei. Totalul celulelor din structura lor îl întrece de zece ori pe cel al celulelor din care este alcătuit corpul ce îi găzduiește, iar numărul genelor microbiene este de 400 de ori mai mare decât al genelor din ADN-ul nostru.
Două kilograme de microbi
Microbii care trăiesc în intestinul nostru cântăresc între 1-2 kilograme. Ei au o asemenea importanță pentru starea de sănătate, încât fără ajutorul lor nici n-ar fi posibil să supraviețuim: susțin procesul digestiei, antrenează sistemul imunitar și împiedică proliferarea germenilor patogeni. Unii dintre ei produc nutrienți de însemnătate vitală, cum sunt vitaminele, precum și neurotransmițători și o serie de hormoni (20 la număr). Bacteriile formează în interiorul intestinului ecosisteme complexe, a căror stabilitate depinde de multitudinea de tulpini microbiene. Specialiștii apreciază că organismul uman adăpostește în mod normal peste o mie de tipuri de diferite de bacterii.
Pe multe dintre ele le primim de la mamă, chiar în momentul nașterii. În drumul său prin canalul de naștere și mai târziu prin laptele matern, bebelușului i se asigură o cantitate de bacterii, ca un sprijin de pornire pentru sistemul său imunitar, care începe acum să se dezvolte. Copiii ce nu au beneficiat de acest "botez" bacterian, fiindcă au fost aduși pe lume prin cezariană sau nu au fost alăptați, au un risc sporit de a suferi de alergii sau de a se confrunta cu alte probleme de sănătate, cândva mai târziu, în decursul vieții lor.
În prezent, aproape toate specialitățile medicale se interesează de felul cum comunică microbii intestinali cu noi și mai ales cum acționează ei asupra sănătății noastre. Oare bacteriile determină, fie și parțial, starea noastră de spirit, ne fac ele echilibrați sau depresivi? Sunt implicate în declanșarea unor boli ca Parkinsonul sau autismul? Se fac vinovate de apariția unor afecțiuni cum sunt diabetul, cancerul sau obezitatea patologică? Până și stomatologii încearcă să afle dacă microbii din intestin nu contribuie cumva la instalarea parodontozei. Dincolo de toate aceste căutări, un lucru poate fi afirmat astăzi cu certitudine: diversitatea florei intestinale are o importanță esențială pentru sănătatea noastră.
Legume și fructe - da, stres - nu
Dar cum reușim să întreținem în intestin o populație bacteriană cât mai variată? Răspunsul este simplu: evitând monotonia în alimentație. Consumând multe legume, fructe și cereale integrale, care ne asigură o cantitate suficientă de fibre, deoarece acestea reprezintă terenul optim pe care prosperă microbii. Dimpotrivă, o hrană procesată laborios, cu densitate calorică mare, dar săracă în fibre, nu asigură condiții prielnice de dezvoltare pentru coloniile de bacterii. Se înțelege că ea va avea un efect nefavorabil asupra diversității florei. Echipa de cercetători condusă de prof. Mayer a avut prilejul să demonstreze legătura dintre consumul de fibre și configurația bacteriană a intestinului, observând deprinderile alimentare ale tribului amerindian yanomami, trăitor în pădurile din vecinătatea fluviului Orinoco, în regiunea de graniță dintre Venezuela și Brazilia. Membrii acestui trib se hrănesc preponderent cu alimente de origine vegetală, majoritatea neprelucrate termic. Probele de scaun ale indigenilor, prelevate și analizate de specialiști, au pus în evidență "o floră intestinală de o diversitate enormă". În schimb, flora intestinală a europenilor, mulți dintre ei supraponderali, se caracterizează printr-un număr redus de tulpini bacteriene.
Există în intestin bacterii bune, dar și unele mai puțin bune. Important este raportul dintre ele. Așa-numitele bacterii gram-negative eliberează anumiți mediatori cu acțiune proinflamatorie, care mențin în corp inflamații cronice și influențează sistemul imunitar. Studiile arată că, în general, aceste bacterii sunt prezente într-o proporție mai mare la persoanele supraponderale.
Ca toate organismele vii, și microbii din intestinul nostru reacționează la stres. De aceea, pentru păstrarea unei flore intestinale echilibrate este important nu numai ce mâncăm, ci și cum mâncăm. Cei ce iau masa înghițind pe nemestecate, presați de timp, aduc un mare deserviciu digestiei lor. De aceea, atmosfera relaxată în timpul mesei reprezintă un element tot atât de necesar ca alimentația sănătoasă. Mai ales pentru copii, a căror floră intestinală se află abia în curs de formare, sunt esențiale mesele regulate și ferite de stres.
Dar ce părere au microbii intestinali despre diete? Sfatul specialiștilor este unanim: să ne asigurăm o alimentație cât mai variată. Mulți oameni consideră că hrana vegetariană sau vegană ar fi mai sănătoasă. Ei au dreptate în anumite privințe, însă din punctul de vedere al florei intestinale, lucrurile se prezintă cu totul altfel: dacă nu mâncăm carne, se reduce numărul bacteriilor care metabolizează carnea, iar dacă nu bem lapte, se reduce numărul bacteriilor care metabolizează laptele. La orice categorie de alimente am renunța, vom produce modificări profunde în structura populației de microbi din intestinul nostru.
Antibioticele distrug 90% din flora intestinală
Descoperirile recente legate de flora intestinală ne fac să privim și antibioticele într-o lumină cu totul nouă. Sigur că ele nu au cum să lipsească din arsenalul medicinei moderne, dar pe de altă parte, administrarea lor echivalează, metaforic vorbind, cu defrișarea unei păduri. Un antibiotic cu spectru larg distruge până la 90% dintre microbii aflați în tubul digestiv. Într-adevăr, flora se regenerează treptat, însă refacerea durează luni de zile, chiar și o jumătate de an - și încă nu se știe dacă ea va reveni vreodată la starea ei inițială. Tratamentele pripite cu antibiotice sunt deosebit de dăunătoare, în special la copiii mici, deoarece la ei flora intestinală nu este pe deplin dezvoltată până la vârsta de trei ani, astfel încât utilizarea frecventă a antibioticelor poate avea consecințe imprevizibile. Iar pentru femeile însărcinate și mamele care alăptează, aceste medicamente sunt total contraindicate.
Terapii inovatoare - transplantul de materii fecale
O metodă terapeutică mai puțin cunoscută, în care lumea medicală își pune în prezent mari speranțe, este transplantul de materii fecale, numit și terapie de infuzie a scaunului sau bacterioterapie. Aplicată în premieră în Australia, la Sidney, în anul 2004, procedura a fost între timp preluată și în SUA, unde s-a înființat în 2012 și o primă bancă de materii fecale, după modelul băncilor de celule stem. Practicată într-un număr restrâns de clinici, ea este privită ca o soluție salvatoare pentru bolnavii cu simptome grave de diaree, la care medicația n-a dat rezultate. Deși neobișnuit, demersul terapeutic este relativ simplu. Unui pacient cu flora modificată sau iremediabil distrusă de o suferință intestinală cronică i se introduce în intestinul subțire, cu ajutorul colonoscopului sau al unei sonde, o cantitate mică de materii fecale luate de la o persoană sănătoasă. Bacteriile străine urmează să populeze și să vindece din interior intestinul bolnav. Ca donatori se preferă de regulă rudele sau prietenii, deci oameni cu care pacientul este familiarizat și pe care îi simte apropiați. În momentul de față, medicii experimentează tratarea pe această cale a sindromului de colon iritabil, iar în perspectivă, se gândesc și la alte boli, cum ar fi autismul sau maladia Alzheimer.
În concluzie, ce ar fi de reținut din cele spuse până acum? Că ar trebui să ne bizuim mai mult pe percepțiile noastre abdominale, căci creierul abdominal funcționează asemenea unei gigantice bănci de date, unde se află depuse experiențele și informațiile adunate în decursul unei vieți. Iar creierul nostru apelează nu arareori la acest tezaur de experiență depozitat în abdomen.
TREI ÎNTREBĂRI DESPRE SĂNĂTATEA INTESTINULUI
Varza murată ajută flora intestinală?
Numeroși terapeuți ne recomandă să consumăm cât mai multă hrană "vie", care conține în mod natural bacterii vii: varză murată, iaurt și kefir, kombucha, lapte nefiert și brânză preparată din el. Trebuie spus că ei nu dețin totuși date științifice care să confirme această opinie. Teoretic, însă, o alimentație bogată în microorganisme vii ar putea să contribuie la diversificarea florei intestinale, deci, la echilibrarea și însănătoșirea ei.
De pildă, copiii care beau lapte nefiert prezintă un risc vizibil mai redus de a dezvolta alergii, astm și infecții. Este un fapt îndeobște cunoscut, dar ale cărui cauze specialiștii n-au reușit deocamdată să le identifice.
Ce folos ne aduc probioticele?
Probioticele sunt culturi de microorganisme vii care, introduse în sistemul digestiv într-o cantitate suficientă, au un efect favorabil asupra stării de sănătate. Preparatele despre care se spune că ar conține asemenea bacterii "prietenoase" se vând în toată lumea, producătorii lor obținând un profit de miliarde. Cu toate acestea, nu e clar cât de eficiente sunt ele în realitate. Cercetătorii n-au putut confirma un beneficiu concret adus sănătății și, de asemenea, au observat că majoritatea bacteriilor intestinale nu pot supraviețui în exteriorul tractului digestiv. Cu alte cuvinte, bacteriile introduse din afară nu au viață lungă. Tocmai de aceea, terapeuții recomandă ingerarea lor zilnică în stare naturală.
Ce-i de făcut, când trebuie să luăm antibiotice?
Timp de decenii, medicii au fost convinși că tratamentele cu antibiotice trebuie să fie de lungă durată, pentru ca germenii patogeni să fie distruși definitiv și să nu li se dea posibilitatea de a dezvolta rezistență la medicamente. Astăzi se știe însă că tulpinile rezistente se află acolo de la bun început, iar preparatele le elimină doar pe cele nonrezistente, îngăduind în schimb germenilor imuni să-și transmită genele mai departe. De aceea, principiul actual de administrare a antibioticelor sună astfel: "O doză pe măsura necesităților, dar cât mai mică posibil. Și pe o durată cât mai scurtă posibil." Medicul ar trebui să oprească tratamentul, îndată ce bolnavul se simte mai bine - firește, cu condiția ca afecțiunea să permită acest lucru. În mod normal, flora intestinală se reface. Totuși, la unul din 100 de pacienți care au luat antibiotice este posibilă apariția ulterioară a unei infecții greu de tratat, cu bacteria Clostridium difficile.
SUGESTII CONTRA CONSTIPAȚIEI
Intestinul dvs. nu se golește nici măcar de trei ori pe săptămână, o frecvență care s-ar mai putea considera normală? Iată cum puteți activa o digestie leneșă.
Nu forțați - Chiar dacă nu reușiți să aveți scaun, abțineți-vă să forțați evacuarea lui. Încordarea și efortul pot duce la formarea hemoroizilor.
Depistați cauza - Digestia se poate lenevi din pricina unei diete, a unui dezechilibru hormonal sau a stresului. Ori ca efect secundar al anumitor medicamente. Gândiți-vă ce a intervenit nou la dvs. în ultima vreme și luați măsuri.
Asigurați-vă aportul de fibre - Fibrele alimentare se umflă în colon și îi presează pereții, dându-i semnalul că a sosit momentul să devină activ. Necesarul zilnic de 30 mg vi-l puteți acoperi cu 3 felii de pâine integrală, 2-3 cartofi sau 2 morcovi.
Faceți mișcare - Conținutul intestinal are un drum lung de parcurs de la stomac până la anus, iar pentru aceasta este nevoie ca intestinul să se contracte ritmic. Dacă stați pe scaun o zi întreagă, intestinului îi lipsesc impulsurile din exterior. Fiți activi și astfel veți stimula peristaltismul.
Masați-vă abdomenul - Faceți un masaj blând, cu mișcări circulare, în cinci puncte dimprejurul ombilicului. Începeți la mijlocul abdomenului, în partea dreaptă și descrieți cercuri în sensul acelor de ceasornic. Inspirați când duceți mâna în sus și expirați când o coborâți.
Beți destul - La o constipație acută, un pahar de apă nu înseamnă nimic. O digestie sănătoasă necesită 1,5 până la 2 litri de lichide zilnic.
Mestecați bine - Pentru a permite stomacului să execute conștiincios lucrarea lui pregătitoare, deprindeți-vă să nu vă grăbiți la masă și să mestecați alimentele atât cât e nevoie, pentru a le transforma într-o pastă moale, îmbibată cu salivă.
Educați-vă intestinul - Duceți-vă la toaletă mereu la aceeași oră. Respectând acest ritm regulat, după o vreme, creierul dvs. abdominal va învăța ce are de făcut.
Ajutați puțin defecația - În fazele acute, nu vă temeți să luați câte un laxativ ușor, după ce v-ați pus de acord cu medicul dvs.
CE AJUTĂ LA DIAREE
Mergeți la toaletă mai des de trei ori pe zi? Iată câteva sfaturi utile pentru dvs.
Beți suficiente lichide - Pentru a compensa pierderile de lichid, aveți nevoie de aproximativ trei litri pe zi. Ideale sunt apa plată, ceaiurile îndulcite, supele mai sărate - ori soluțiile de electroliți, cumpărate de la farmacie.
Încercați un regim de cruțare - Un măr ras, o banană pasată, câteva saleuri sau puțin orez fiert. O hrană ușoară, dar care vă ajută să nu pierdeți prea multă energie.
Căldură pe abdomen - De cele mai multe ori, diareea e însoțită de crampe abdominale. Pentru a le calma, folosiți o buiotă cu apă caldă sau, și mai bine, o cataplasmă cu cartofi fierți și zdrobiți.
Spălați-vă pe mâini - Ca să împiedicați transmiterea germenilor, spălați-vă mâinile mai des și mai atent ca de obicei. Iar dacă nu aveți un wc pe care să-l folosiți numai dvs., curățați-l după fiecare scaun.