Controversele publice legate de plagiatul său, de atitudinea sa şi de stilul de guvernare nu ar fi fost suficient de puternice pentru a-l da jos. Desigur, nici problematica legată de proiectul minier cu cianuri nu a scuturat Guvernul Ponta. A trebuit să apară tragedia de la Colectiv, pentru ca masa critică să iasă în stradă şi să îşi impună voinţa de schimbare. Numai că masa aceasta critică se formase, în luni şi luni de zile, la protestele pentru apărarea Roşiei Montane. Când, acum un an, de-abia numitul guvern Cioloş anunţa propunerea Roşiei Montane pe lista indicativă a României pentru patrimoniul UNESCO, decizia putea părea ca fiind un artificiu de imagine. Dar iată că după numai un an, zilele trecute, Roşia a intrat pe lista scurtă, care duce către certificarea sa ca patrimoniu universal, soluţie care ar închide, definitiv, varianta unei exploatări industriale cu cianuri în zonă. E încă un pas, foarte important, deşi nu decisiv, aşa cum a fost cazul multora dintre deciziile luate de "guvernul de un an" al lui Dacian Cioloş.
"Dar care e alternativa guvernului?", s-au întrebat mulţi, acum un an. Răspunsul a venit imediat, prin intermediul miniştrilor de la acea vreme ai Culturii şi Mediului. Roşia Montană urma să fie pariul guvernanţilor pe direcţia dezvoltării pe bazele unei "economii verzi". Miniştrii propuneau un adevărat comandament pentru Roşia Montană, care să identifice oportunităţi şi să canalizeze bani pentru dezvoltarea regiunii. Iar Roşia Montană urma să fie doar proiectul-pilot care să fie replicat în alte zone cu probleme ale României. "Pentru Valea Jiului, Roşia Montană şi partea de nord a Moldovei, ne-am gândit să integrăm resursele financiare pe care le avem atât din diferite programe finanţate din fonduri europene, cât şi din bugetul de stat, şi să avem o abordare integrată a investirii acestor resurse financiare, în mod privilegiat, în aceste zone. Pentru acest lucru am aprobat în guvern un Memorandum care stabileşte, pe de o parte, constituirea unei Unităţi Guvernamentale de Asistenţă Tehnică în cadrul Cancelariei Primului Ministru", a explicat premierul.
"Dacă va fi nevoie, chiar vom aduce experţi, punctual, pe anumite subiecte care trebuie rezolvate aici. Această Unitate va asigura şi abordarea cu prioritate a acestor proiecte la nivel guvernamental, atunci când trebuie obţinute avize de la diferite ministere sau trebuie aprobate diferite acte normative. Deci, va fi o structură de legătură între Guvern şi autorităţile locale şi se va asigura că proiectele sunt gândite la nivel integrat, la nivel local, şi că ele sunt susţinute administrativ-financiar la nivel central, atunci când va fi nevoie", a spus Dacian Cioloş.
În locul promisiunilor generaliste, greu de urmărit, guvernul Cioloş a riscat mereu pe acest gen de proiecte punctuale de impact, deşi avea doar un an la dispoziţie pentru a demonstra ceva. Uneori i-a ieşit mai bine, alteori mai prost. Dar modelul şi ambiţia sunt de remarcat. Iar faptul că nu renunţă să şi le susţină nici pe ultima sută de metri a guvernării e semnul că Cioloş chiar luptă să-şi câştige timpul şi dreptul de a le pune în practică.