SCRISORI CARE AŞTEAPTĂ RĂSPUNS

"Poţi iubi doi bărbaţi în acelaşi timp?" (F. AS nr. 1236)

"Iubirii îi este de-ajuns iubirea"

Dragă Tania,
Şi eu iubesc acum două femei. Una îmi este soţie. În inima mea cu multe cicatrici sunt încă pre­zente toate femeile pe care le-am iubit vreo­dată. Doar cine iubeşte e viu şi poate greşi. Ci­ne încetează să iu­beas­că e deja mort, un zombi fără respon­sa­bilităţi şi fără greşeli. Iubirea are diferite ni­vele de cuprindere, de bucurie şi de înţe­le­suri. Cu cât iubeşti mai mult, cu atât cuprinzi mai mult, înţelegi mai mult, unifici mai mult. Doar Domnul cuprinde totul, înţelege totul şi iubeşte nemărginit. Cum să te rogi contra ta, a sufletului tău, care caută să cu­prindă? De ce te învino­vă­ţeşti? Ce este de ales între a fi vie şi a nu fi fericită? Ce ai de pierdut? Roagă-te doar ca Domnul să te ajute să cuprinzi mai mult în inima ta expansionată, ca să înţelegi mai mult, ca fericirea ta să-i unească pe cei iubiţi şi pe cei din jurul tău, des­chişi către iubire.
"Toate acestea vi le va da Iubirea, pentru ca, astfel, să vă puteţi cu­noaş­te tainele inimii şi astfel să deveniţi o parte din inima Vieţii.
Dar dacă, stăpâniţi de teamă, veţi căuta doar tihna şi plăcerea dra­gos­tei,
Atunci e mai bine să vă aco­pe­riţi goli­ciunea şi să ieşiţi din treierişul Iubirii,
Spre a vă în­toarce în lumea fără de ano­tim­puri, unde veţi râde, dar nu cu în­treaga voastră bucurie, şi unde veţi plânge, dar nu cu toate la­cri­mile voastre.
Iubirea nu se dăruie decât pe sine şi nu ia decât de la sine.
Iubirea nu stăpâneşte şi nu vrea să fie stăpânită,
Fiindcă Iubirii îi este de ajuns Iubirea.
Când iubiţi, nu trebuie să spuneţi: "Creatorul e în inima mea", ci mai degrabă: "Eu sunt în inima Creatorului",
Şi să nu credeţi că puteţi croi singuri drumul Iubirii, fiindcă Iubirea, dacă o meritaţi, vă va ară­ta drumul ea însăşi.
Iubirea nu are nici o altă dorinţă decât aceea de a se împlini.
Dar dacă iubeşti şi trebuie să ai dorinţe, fie ca ele acestea să fie:
Să te topeşti şi să devii izvor ce sursurul în noap­te - şi cântă,
Să cunoşti durerea prea marii duioşii,
Să fii rănit de înţelegerea Iubirii,
Să sângerezi de bunăvoie şi bucurându-te,
Să te trezeşti în zori cu inima întraripată şi să înalţi mulţumire pentru încă o zi de Iubire,
Să te odihneşti la ceasul amiezii şi să cugeţi la extazul Iubirii,
Să te întorci împăcat acasă la ora amurgului,
Şi apoi să dormi, înălţând în inimă o rugă pen­tru cel iubit, iar pe buze un cântec de laudă."
(Kahlil Gibran, "Vorbeşte-ne despre iubire")
A.C.

"Cine-şi clădeşte fericirea pe nefericirea altora plăteşte un preţ cumplit"

Se întâmplă, uneori, să iubim două persoane în acelaşi timp. Da, se poate întâmpla! Dar întotdeauna dezvoltăm un asemenea simţământ faţă de o a doua per­soană, pentru calităţi diferite ale uneia faţă de alta. Şi, de asemenea, ceea ce simţim va fi mai pu­ternic pentru una dintre ele, de obicei pentru cea de-a doua (iubirea mai recentă). Aceasta se întâmplă din mai multe motive, de altfel foarte logice, dar pe care nu are rost să le analizăm acum. Important este că anumite cutume morale ne împiedică să dăm frâu liber inimii. Aceleaşi cutume care îl fac pe parte­ne­rul nostru (iubirea mai veche) să fie intolerant la simţămintele noastre. Pentru că fiecare dintre noi considerăm, în subconştient, că atunci când iubim dăruim tot, trup şi suflet. Deci, nu mai poate fi loc pentru altcineva... Şi chiar aşa ar trebui să fie.
Din păcate, în zilele noastre, tentaţiile sunt foarte multe. Sentimentele noastre nu mai ajung să atingă profunzimea necesară, care să ne ferească de ispită. Dacă ar exista, oricât de mult am admira un om, oricât i-am dori prietenia, şi i-am fi devotaţi, nu i-am putea dărui acea iubire unică, pentru că ea a fost deja dată.
Vedeţi? Dragă doamnă Tania, dacă vi se în­tâmplă acest lucru, înseamnă că ceva lip­seş­te din relaţia dumneavoastră cu acel om minunat, alături de care trăiţi de opt ani. Lipseşte exact ceea ce aţi găsit la colegul dumneavoastră. Dar atracţia aceasta poate distruge două căsnicii, fără să aveţi nicio garanţie că va fi de durată, măcar opt ani, cât a ţinut prima pasiune. Dacă una dintre familii sau chiar amândouă au copii, atunci situaţia e şi mai gravă, fiindcă poate sa­cri­fica sufletele copiilor. Un lucru este clar: în situaţia când un om se implică în aşa ceva, un sentiment puternic şi nestă­vi­lit, şi în cazul când cedează acestei re­laţii, nu trebuie să afecteze şi familiile, oricât de mult l-ar mistui dorinţa. Cine îşi clădeşte fericirea pe nefericirea alto­ra mai devreme sau mai târziu va avea de plătit un preţ cumplit.
Poate că ar fi de încercat să vă sensi­bi­­lizaţi soţul şi să-l determinaţi ca, în timp, să ajungă să aibă acele calităţi care v-au cucerit la altul. O fe­me­­ie care vrea ceva cu tot dinadinsul poate găsi şi me­­todele şi momentele cele mai potrivite pentru a-şi atin­ge scopul, mai ales atunci când e vorba de parte­ne­rul ei. Nu uitaţi de această putere a femeii. Nu este deloc de neglijat! Cu stimă
PAUL

"Ale tinereţii valuri"

Aş dori să vă mul­ţu­mesc, în primul rând, pentru prietena de fiecare joi: "Formula AS". Pen­tru Tania din Suceava, în legătură cu dragostea pen­tru doi bărbaţi, din pro­prie ex­perienţă îi spun că trăirile ei sunt ale tinereţii valuri şi că un înotător experimentat nu se lasă doborât de ele! Ba chiar le evită cu "ele­ganţă".
Cu respect pentru mun­ca dumneavoastră şi cu mult drag,
LUMINIŢA