Cea mai lungă criză de sughiţat cunoscută până în ziua de azi a avut drept victimă un american pe nume Charles Osbourne. Ea a debutat în 1922 şi a continuat să-l afecteze vreme de 60 de ani, făcându-l să sughiţe, conform estimărilor, de 430 milioane de ori. Cu toate astea, a avut o viaţă normală (pe cât s-a putut), trăind până la vârsta de 88 de ani.
Fenomenul sughiţului constă în repetări violente de inspiraţii scurte, cauzate de spasmele involuntare ale diafragmei (un muşchi puternic, care separă toracele de abdomen), acompaniate de închiderea laringelui. Sughiţul e provocat de o iritare a diafragmei, la originea căreia se poate afla un stomac prea încărcat sau inflamarea membranei care înveleşte inima.
Repetarea frecventă a crizelor de sughiţ sau o criză care ţine mai mult de o zi sunt semnale că trebuie să mergeţi la doctor.
În general, contra sughiţului se recomandă să bei un pahar mare de apă sau să presezi anumite puncte de pe corp. Dacă aveţi posibilitatea să vă izolaţi câteva clipe, puteţi testa metodele pe care vi le propunem mai jos sau puteţi profita, pentru a vă... odihni. Rămâne ca dvs. să găsiţi metoda cea mai convenabilă.
Măsuri discrete
* Apăsaţi cât mai puternic palma uneia dintre mâini cu degetul mare al celeilalte mâini. Sau ciupiţi pulpa degetului mare de la mâna stângă, prinzând-o între degetul mare şi arătătorul mâinii drepte. Disconfortul astfel produs acţionează asupra sistemului nervos. Avantajul: o puteţi face sub masă, fără a fi observaţi.
* Inspiraţi adânc şi ţineţi respiraţia cât mai mult posibil (cel puţin pe durata a câteva secunde), cu nasul şi gura închise. Acumularea de gaz carbonic în plămâni favorizează relaxarea diafragmei.
* Astupaţi-vă urechile, circa 20-30 de secunde, sau apăsaţi zona netedă situată în spatele lobilor, chiar deasupra bazei craniului. Acest gest transmite un semnal de relaxare nervului vag (pneumogastric), care inervează zona diafragmei.
* Dacă nu vă vede nimeni, scoateţi limba. Aşa cum fac cântăreţii şi actorii, pentru a-şi stimula glota (regiune a laringelui aflată între corzile vocale). Gestul acesta provoacă o încetinire a respiraţiei, efectul fiind calmarea spasmelor responsabile pentru sughiţ.
* Acoperiţi cu palmele puse lateral nasul şi gura, continuând să respiraţi normal. Cantitatea sporită de gaz carbonic din aerul inspirat favorizează relaxarea diafragmei, efectul fiind calmarea sughiţului.
Concentraţi-vă asupra unui pahar cu apă
* Beţi apă cu un pai, astupându-vă urechile. Această metodă ce presupune o înghiţire regulată are efect asupra diafragmei, prin intermediul nervului vag.
* Puneţi un şerveţel de hârtie peste un pahar plin cu apă şi beţi apa prin şerveţel. Efortul impus diafragmei pentru aspirarea apei şi concentrarea necesară contracarează spasmele.
* Încercaţi şi următoarea poziţie inconfortabilă: puneţi un pahar cu apă pe chiuvetă şi aplecaţi-vă în faţă, ca să beţi apa apucând cu buzele partea opusă a paharului.
* Turnaţi în fundul gâtului o linguriţă de zahăr sau de miere, diluată cu puţină apă caldă, şi înghiţiţi.
* Tăiaţi o felie de lămâie şi sugeţi-o. Faptul că vă surprindeţi papilele cu ceva foarte acid provoacă un rictus şi o contractare a buzelor susceptibilă să anihileze sughiţul.
* Înghiţiţi o linguriţă de oţet de mere. Dacă papilele dvs. "acceptă" provocarea, sughiţul trece aproape instantaneu.
Destindeţi-vă
* Uneori, cea mai bună soluţie este relaxarea. Culcaţi-vă pe un pat, cu corpul întors într-o parte. Inspiraţi puternic, reţineţi respiraţia vreme de 10-15 secunde, după care expiraţi încet. Repetaţi de 4-5 ori. Mai staţi culcaţi câteva minute şi ridicaţi-vă.
* Puteţi, de asemenea, să vă aşezaţi pe un scaun, cu spatele drept, lipit de perete, şi să rugaţi o persoană apropiată să vă apese uşor, cu pumnul, în zona netedă situată imediat deasupra sternului. Inspiraţi puternic de câteva ori, apoi expiraţi profund. Pe această expiraţie trebuie să se producă apăsarea - uşoară dar fermă, pentru a favoriza expulzarea aerului.
* Se spune că un sărut lung şi înflăcărat poate face să dispară sughiţul. În niciun caz nu produce vreun rău, cu condiţia, fireşte, de a alege partenerul(a) potrivit(ă).
Soluţii pentru copii
* Oferiţi-i o linguriţă de îngheţată. Senzaţia de rece în gât, înghiţitul regulat şi "diversiunea" provocată de plăcere favorizează relaxarea diafragmei.
Mai bine să preveniţi decât să vindecaţi
* Evitaţi berea şi băuturile gazoase, mai ales dacă sunt reci. Nimic mai rău decât acţiunea iritantă a frigului, asociată cu bulele, pentru "debusolarea" diafragmei.
* Mâncaţi încet. Mâncatul în grabă favorizează ingestia de aer, care poate provoca sughiţ sau râgâieli.
* Anumite medicamente, precum Diazepamul, sunt cunoscute pentru efectul de favorizare a sughiţului. Dacă aveţi vreun dubiu legat de vreun tratament ce v-a fost prescris, vorbiţi cu medicul dvs., pentru a vă recomanda, eventual, altceva.
* La sugari, sughiţul poate fi semnul unei îngurgitări prea mari de aer în momentul suptului. Trebuie procedat în felul următor: sprijiniţi copilul (în poziţie verticală) de umărul dvs. şi bateţi-l uşor, pe spate. Favorizând eliminarea aerului din stomac, gestul acesta poate produce încetarea sughiţului.
* Verificaţi, de asemenea, debitul biberonului, vărsând puţin lapte în chiuvetă. Laptele trebuie să curgă picătură cu picătură, la început mai repede, apoi mai încet, dar permanent, într-un ritm regulat şi descrescător. Un debit prea rapid sau prea lent poate favoriza sughiţul.
Bine de ştiut
Lucru ciudat pentru un fenomen atât de curent: nimeni nu ştie care este cauza exactă a sughiţului. Şi totuşi, toată lumea sughiţă, inclusiv bebeluşii în burta mamei. Ceva anume stimulează diafragma să se contracte în mod brusc şi involuntar şi apoi să se relaxeze la fel de brusc, producând un sunet uneori jenant.
Anumite alimente favorizează declanşarea acestor spasme, la fel ca alcoolul băut în cantitate prea mare sau aerul înghiţit.
Când intervine medicul?
La unele persoane, sughiţul poate dura chiar şi câteva zile. În acest caz, este necesară intervenţia medicului, pentru a determina cauza. Poate fi vorba de o tulburare a sistemului nervos, de o problemă digestivă (coordonare deficitară a muşchilor intestinali), de o iritaţie a diafragmei sau a nervului frenic (care inervează diafragma)... În caz de sughiţ "recalcitrant", medicul poate prescrie un antispasmodic pentru a provoca relaxarea diafragmei.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
