110.700 de persoane! Asta înseamnă un oraş ceva mai mare decât Râmnicu Vâlcea şi cu puţin mai mic decât Baia Mare. Imaginaţi-vi-l, acum, ras de pe faţa pământului. Nu e cazul să mergeţi cu imaginaţia prea departe şi să vă gândiţi, Doamne fereşte!, la cine ştie ce dezastru. Nu, dezastrul e mult mai puţin vizibil, dar mult mai insidios decât vi-l puteţi imagina! 110.700 de persoane: cu atât a scăzut populaţia României în cursul anului 2015. Sunt cifre reci, ca orice cifre, prezentate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS). La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă în România număra 19,76 milioane persoane, arată statisticile oficiale. Comparativ cu începutul anului trecut, numărul de rezidenţi a scăzut cu 110.700 persoane, în condiţiile în care numărul de locuitori s-a redus, în 2015, cu 75.655, doar din cauza declinului demografic, adică a diferenţei dintre numărul de decese şi numărul de naşteri. În Uniunea Europeană, raportat pe populaţie, cele mai mari rate ale declinului demografic s-au înregistrat, anul trecut, în Bulgaria, Croaţia, Ungaria şi România. Experţii se aşteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare: în ritmul actual, vom ajunge sub 15 milioane de locuitori în 2050, arată un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite. În trei luni, începe campania electorală. România e deja în plin război politic al fiecăruia cu toată lumea. Dar cel mai greu război pe care-l duce România e acesta, în care pierde 100.000 de oameni pe an. Ce soluţii au pentru această gravă problemă atoateştiutorii care apar seară de seară pe la televiziunile de ştiri?
O ţară de emigranţi
Pe lângă declinul demografic, un alt factor important al scăderii populaţiei rămâne emigraţia, arată cifrele INS. "România continuă să fie o ţară de emigrare. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2015 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor, cu aproape 58.000 persoane", notează comunicatul INS. Pe parcursul anului trecut, în România şi-au mutat reşedinţa 129.534 de rezidenţi din alte state, consideraţi imigranţi în România, în timp ce 187.466 de persoane şi-au mutat reşedinţa în alte state. Statisticile nu dau detalii legate de cetăţenia imigranţilor sau emigranţilor. Dar, într-un moment în care discursul public s-a radicalizat tot mai mult, în ultima vreme, împotriva primirii de imigranţi, e semnificativ faptul că România continuă să exporte aproape 200.000 de oameni în 2015. Ce ne facem dacă, mânaţi de fanatismul naţionalist şi izolaţionist, marile puteri UE, unde radicalii stau tot mai bine în sondaje, ne vor forţa milioanele de români plecaţi dincolo să se întoarcă acasă? La ce se vor întoarce? Ce (ne) facem cu ei? E lăudabilă intenţia guvernului Cioloş de a susţine, din fonduri UE, cu până la 50.000 de euro, pe românii care revin în ţară şi vor să îşi deschidă o afacere. Dar fondul e de 30 de milioane de euro, cu asta ajuţi maximum 2.000 de familii, când ţie îţi pleacă zeci de mii de familii pe an! Iată încă o problemă, pe care nu o vom găsi pe agenda partidelor şi a partiduţelor care se agită deja în vederea alegerilor. E mai uşor să vii cu populisme decât cu soluţii. Iar asta e valabil nu doar în România, ci în lumea întreagă, de la Statele Unite, aflate şi ele în prag de prezidenţiale, până în Europa. În loc să ne rezolvăm adevăratele războaie interne, care ne decimează mai ceva ca molimele, ne găsim, mereu, duşmani în altă parte.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
