110.700 de persoane! Asta înseamnă un oraș ceva mai mare decât Râmnicu Vâlcea și cu puțin mai mic decât Baia Mare. Imaginați-vi-l, acum, ras de pe fața pământului. Nu e cazul să mergeți cu imaginația prea departe și să vă gândiți, Doamne ferește!, la cine știe ce dezastru. Nu, dezastrul e mult mai puțin vizibil, dar mult mai insidios decât vi-l puteți imagina! 110.700 de persoane: cu atât a scăzut populația României în cursul anului 2015. Sunt cifre reci, ca orice cifre, prezentate recent de Institutul Național de Statistică (INS). La 1 ianuarie 2016, populația rezidentă în România număra 19,76 milioane persoane, arată statisticile oficiale. Comparativ cu începutul anului trecut, numărul de rezidenți a scăzut cu 110.700 persoane, în condițiile în care numărul de locuitori s-a redus, în 2015, cu 75.655, doar din cauza declinului demografic, adică a diferenței dintre numărul de decese și numărul de nașteri. În Uniunea Europeană, raportat pe populație, cele mai mari rate ale declinului demografic s-au înregistrat, anul trecut, în Bulgaria, Croația, Ungaria și România. Experții se așteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare: în ritmul actual, vom ajunge sub 15 milioane de locuitori în 2050, arată un raport al Organizației Națiunilor Unite. În trei luni, începe campania electorală. România e deja în plin război politic al fiecăruia cu toată lumea. Dar cel mai greu război pe care-l duce România e acesta, în care pierde 100.000 de oameni pe an. Ce soluții au pentru această gravă problemă atoateștiutorii care apar seară de seară pe la televiziunile de știri?
O țară de emigranți
Pe lângă declinul demografic, un alt factor important al scăderii populației rămâne emigrația, arată cifrele INS. "România continuă să fie o țară de emigrare. Soldul migrației internaționale în anul 2015 a fost negativ, numărul emigranților depășind numărul imigranților, cu aproape 58.000 persoane", notează comunicatul INS. Pe parcursul anului trecut, în România și-au mutat reședința 129.534 de rezidenți din alte state, considerați imigranți în România, în timp ce 187.466 de persoane și-au mutat reședința în alte state. Statisticile nu dau detalii legate de cetățenia imigranților sau emigranților. Dar, într-un moment în care discursul public s-a radicalizat tot mai mult, în ultima vreme, împotriva primirii de imigranți, e semnificativ faptul că România continuă să exporte aproape 200.000 de oameni în 2015. Ce ne facem dacă, mânați de fanatismul naționalist și izolaționist, marile puteri UE, unde radicalii stau tot mai bine în sondaje, ne vor forța milioanele de români plecați dincolo să se întoarcă acasă? La ce se vor întoarce? Ce (ne) facem cu ei? E lăudabilă intenția guvernului Cioloș de a susține, din fonduri UE, cu până la 50.000 de euro, pe românii care revin în țară și vor să își deschidă o afacere. Dar fondul e de 30 de milioane de euro, cu asta ajuți maximum 2.000 de familii, când ție îți pleacă zeci de mii de familii pe an! Iată încă o problemă, pe care nu o vom găsi pe agenda partidelor și a partiduțelor care se agită deja în vederea alegerilor. E mai ușor să vii cu populisme decât cu soluții. Iar asta e valabil nu doar în România, ci în lumea întreagă, de la Statele Unite, aflate și ele în prag de prezidențiale, până în Europa. În loc să ne rezolvăm adevăratele războaie interne, care ne decimează mai ceva ca molimele, ne găsim, mereu, dușmani în altă parte.