Iată, fără alte comentarii: noul an şcolar a început cu 3.000 de şcoli nereparate! Sunt finisate sau aflate în reparaţie, până la 31 decembrie, 1.336 de şcoli şi 16 cămine studenţeşti, dar situaţia negativă domină. De asemenea, din cifra anunţată mai sus, 21.000 de şcoli nu sunt pregătite să facă faţă unui incendiu. Pe deasupra, circa 35.000 de copii au abandonat şcoala! Vor fi alegeri parlamentare, în curând, va veni din nou un guvern politic şi vom avea iarăşi concerte de promisiuni partinice neîmplinite, ca de obicei. Dar cea mai gravă este reaşezarea structurii materiilor, cele mai importante urmând să fie eliminate din programa şcolară, sărăcind revoltător învăţământul şi cultura minim necesară a copiilor.
"Cunoaşterea trecutului este cunoaşterea vieţii"
Cu mare ecou în presă şi pe internet, Congresul Naţional al Istoricilor Români, desfăşurat la sfârşitul lunii august, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, a pus în discuţie "meseria de istoric la începutul mileniului al treilea". Este chiar titlul discursului rectorului UBB, acad. Ioan Aurel Pop. Ideea importantă a cuvântării sale este aceasta: "Dragostea pentru trecut înseamnă dragoste de viaţă, iar cunoaşterea trecutului este cunoaşterea vieţii". Tocmai acest uriaş izvor de viaţă este, în mod iresponsabil, eliminat treptat din şcoală. Pe lângă istorie, ministeriabilii elimină pe nesimţite geografia, botanica, zoologia şi limbile clasice, înlocuindu-le cu "discipline şcolare" precum: "educaţie pentru drepturile copilului", "educaţie sexuală", "educaţie rutieră", "educaţie juridică". Nimic de zis, ar fi bune şi astea la "altele", dar nu în locul istoriei patriei. Cum să-ţi formezi, în absenţa ei, identitatea? "Oamenii lipsiţi de cultură generală şi de orizont artistic, oamenii care nu mai au capacitatea să compare şi să ia decizii în cunoştinţă de cauză alcătuiesc generaţia «Google», generaţia «Facebook», generaţia «SMS» sau toate la un loc!" afirmă, cu tristeţe, academicianul. Singura modalitate de a remedia răul şi de a trăi normal, corect, în demnitate, este ca "istoria să rămână o formă de cunoaştere apreciată, respectată şi preţuită şi, în primul rând, studiată. De aceea, istoria trebuie să aibă, ca disciplină şcolară, la toate clasele şi profilurile, cel puţin câte două ore pe săptămână". Acestea fiind spuse, ne întrebăm dacă, la sfârşit de septembrie, elevii au în ghiozdane sau rucsacuri manualele lor, aşa cum a sugerat distinsul istoric şi academician de la Cluj. Până la urmă, chiar Google şi Facebook pot fi îndrumători în studiul istoriei. Condiţia este să pui întâi mâna pe carte şi apoi pe clapele computerului.