În ciuda pozitivismului în care trăim, ştiinţa medicală a acceptat, în cele din urmă, că lipsa armoniei dintre spirit şi trup este principalul motiv al tuturor bolilor. Aşa se face că, pe lângă remediile destinate vindecării suferinţelor trupului, în ultima vreme, mai ales în medicina americană, se dezvoltă tehnici mentale preluate din medicina tradiţională orientală, care ajută corpul, pe lângă tratamentele clasice, să se vindece cu ajutorul gândului şi al imaginaţiei.
Vindecarea prin meditaţie recreează armonia emoţională şi fizică. Mintea, bine ţintită, ajută la eliberarea blocajelor periculoase şi eliberează organismul, ajungând până la celulă. Conform vechii medicini tibetane, corpul este compus din elementele apă, foc, aer şi pământ, dar şi din căldură şi frig. Ştiinţa modernă ne-a oferit o imagine complexă şi minunată a corpului, dar harta tradiţională a lui, cuprinsă în vechile înscrisuri tibetane, ne învaţă că sănătatea nu priveşte doar trupul, ci şi energiile minţii, care, bine ţintite, dublează efectul medicamentelor.
A înţelege bogăţia pe care o conţine tradiţia medicală orientală, în legătură cu implicarea imaginaţiei în lupta cu boala, necesită un studiu serios. Pentru folosul nostru imediat, important este să ţinem minte că lucrul cel mai de preţ este să avem o atitudine pozitivă, încrezătoare. Să credem în vindecare. Să ne amintim permanent că "cineva, acolo sus, ne iubeşte şi ne vrea binele". Şi să încercăm să luptăm, mobilizându-ne forţa uriaşă a minţii.
Exerciţiile descrise în continuare au drept scop trezirea energiei de vindecare din interiorul celulelor organismului. Sunt mai multe metode, al căror scop este spargerea blocajelor de energie. Doar faptul de a dori să le îndepărtăm este, deja, un câştig. Mintea ţintită pe zonele atinse de boală într-o proiecţie optimistă este partea cea mai importantă a tuturor vindecărilor.
Vindecarea problemelor sufleteşti cu ajutorul apei
Imaginea apei este recomandată de multe ori în cadrul autosugestiei pentru obţinerea vindecării şi a purificării interioare. Să ne imaginăm, de pildă, un râu limpede, argintiu, care curge spre noi, din sursa de putere în care credem: Dumnezeu, un sfânt, energia cosmică sau chiar propria energie interioară. Apa ne traversează mintea şi restul corpului, curăţind fiecare din părţile sale până la nivelul celulelor. Imaginaţi-vă trupul dvs. (aşa şi cum este) ca pe un uriaş univers populat de miliarde de stele. În locul lor, sunt celule: miliarde de celule într-un spaţiu care trebuie curăţat, din care trebuie să iasă otrava şi boala, până devine limpede şi strălucitor, asemenea unui cristal. Apa care curge de sus, precum o cascadă, şi duce "de vale" tot răul, curăţind fiecare organ.
Inima, plămânii, ficatul, organele atinse de boală, sunt spălate de răul care le macină, care iese, împins cu forţa, din organism.
Mai putem să ne imaginăm că apa care curge asupra noastră este foarte fierbinte, că diluează şi topeşte blocajele mentale şi psihice, precum şi tumorile, la fel cum se topeşte gheaţa. Dacă, din contră, blocajul pare de natură fierbinte, dând naştere, de exemplu, la o senzaţie de arsură, ne vom imagina de data aceasta un fluviu de apă rece ca gheaţa, care stinge încet-încet, flăcările. Îi vom simţi răcoarea în clipa în care ne traversează corpul, spălând fiecare celulă a lui. În final, flacăra se stinge şi fluviul curge prin corp încet, mai departe, spălând cenuşa bolii ucise. Ea va ieşi prin tălpile picioarelor şi prin vârfurile degetelor şi va intra mai apoi în pământ. În urmă, va rămâne doar sănătate şi linişte.
Vindecarea prin foc, aer şi pământ
Elementele foc, aer şi pământ, cu toate că sunt mai puţin folosite în medicina tradiţională decât lumina şi apa, pot să fie foarte eficiente, în funcţie de senzaţiile pe care le simţim.
Focul: valuri de foc binefăcător vin spre noi şi ne învăluie fiecare celulă a corpului. Ele ard doar răul din noi, iradiază raze de căldură şi sănătate, transformă în scrum toate durerile fizice.
Pământul: când boala provoacă în noi spaime, panică, îndoieli, e bine să apelăm în imaginaţie, la pământ. Ne vom vizualiza întreg corpul ca şi cum ar fi pământul de sub picioare, temeinic, stabil, de neclintit şi reînnoindu-se periodic, în ciuda slăbiciunilor trecătoare şi a loviturilor date de boală. Vom intra în cât mai multe detalii. Ne vom percepe oasele, muşchii, nervii, pielea şi toate celelalte elemente ale corpului ca fiind robuste, convinşi de faptul că celulele ne sunt la fel de solide ca munţii, la fel de curate şi de capabile să se regenereze precum copacii, la fel de frumoase ca întreaga natură.
Important: când boala s-a declanşat şi este localizată la un anume organ, apa, aerul sau pământul trebuie folosite în legătură cu el. Presupunând că în cauză este inima, de exemplu, exerciţiul de imaginaţie trebuie îndreptat către ea. Râul de apă o va spăla integral, pe dinafară şi pe dinăuntru, va pătrunde pe toate drumurile de circulaţie ale sângelui, măturând din cale toate semnele bolii, lăsând inima curată şi limpede, precum un cristal. Şi pentru ca binele să fie deplin, imaginaţi-vă că un nou val de apă, dătătoare de putere şi energie, o apă scânteietoare, coborâtă direct din cer, mai pătrunde în inima deja curăţită, pentru a o încărca de energie divină. Va străluci ca o stea!
Vindecarea cu gânduri bune nu dă rezultate imediat. Ea trebuie practicată constant, zi de zi. Dar cine încearcă nu rămâne nerăsplătit. S-au înregistrat cazuri uluitoare, dacă nu de vindecare totală, cu siguranţă de remisie a bolilor. Şi mai există un avantaj: practicată cotidian, autosugestia ne ajută să ne cunoaştem adâncurile făpturii, să descoperim resurse neştiute şi nefolosite de inteligenţă şi energie, să ne simţim stăpâni pe făptura noastră, să fim încrezători în viaţă şi optimişti.
Sfaturi practice
Pentru o bună desfăşurare a exerciţiilor de vindecare cu ajutorul imaginaţiei, trebuie îndeplinite câteva condiţii:
1. Alegerea locului
Locul cel mai potrivit pentru un exerciţiu mental trebuie să fie liniştit, agreabil, departe de surse de zgomot, astfel încât mintea să fie calmă, trupul, aflat într-o poziţie comodă, spiritul liber.
2. Alegerea momentului
Exerciţiile pot fi făcute oricând. Dar pentru începători, cel mai bun moment este dimineaţa, după trezire, când mintea e clară şi încă necotropită de grijile zilei. Şi seara este un moment bun, când ziua se încheie şi mintea e disponibilă pentru "visări" (scenarii imaginare). Importantă nu este atât ora aleasă, cât necesitatea de a face exerciţiile regulat, zi de zi.
3. Ţinuta
Postura pe care o alegeţi trebuie să fie cât mai relaxată, dar neapărat cu spatele drept. Prin urmare, puteţi sta pe jos, pe o pernă, pe un fotoliu sau chiar şi întinşi, cu condiţia să nu adormiţi.
4. Crearea unui spaţiu mental
Este cea mai importantă parte pregătitoare şi cea mai grea. Pentru ca imaginaţia să poată funcţiona "dirijat", în scopuri de vindecare, e nevoie să ne eliberăm total mintea de gândurile care îi dau târcoale ca nişte cârduri de ciori! Treburi, urgenţe, griji, toate stau îngrămădite în minte, ca mobilele într-un magazin de antichităţi, opunându-se din răsputeri să fie date afară. Din câte soluţii există, cea mai simplă şi mai eficientă e respiraţia conştientă, inspiraţia şi respiraţia relaxată, cu mintea concentrată pe circuitul aerului prin nas, apoi în plămâni, şi din plămâni afară, prin gură. Un şuvoi de aer curat, argintiu, care vă inundă plămânii, îi umple de oxigen, le dă viaţă şi sănătate, pentru a fi apoi eliminat, cu toxine cu tot. Lăsându-vă mintea să urmărească procesul natural al respiraţiei, o eliberaţi, pregătind-o pentru exerciţiile de vindecare.