Bucheţelele verzi, în formă de trandafiri, sunt - de departe - vedetele din familia verzei. Broccoli conţine o mulţime de substanţe sulfuroase şi beta-caroten, care anihilează radicalii liberi şi ne protejează de cancer. Pentru ca aceste substanţe active să se dezvolte pe deplin, broccoli nu se fierbe până la înmuierea totală, ci se dunstuieşte sau se căleşte doar câteva minute. Broccoli ras se poate consuma şi crud - de exemplu, ca topping pentru salată.
2. Cartofii dulci
În ţările tropicale, bulbii lunguieţi şi roşiatici reprezintă un aliment de bază. Conţin, ce-i drept, ceva mai mult zahăr decât cartofii obişnuiţi, dar au un index glicemic redus. Adică: după ce sunt consumaţi, glicemia creşte foarte încet, astfel că senzaţia de foame dispare vreme mai îndelungată. În bulbi există, de asemenea, fibre, vitamine, antioxidanţi şi substanţe minerale care menţin stomacul sănătos şi întăresc sistemul imunitar.
3. Somonul
Acest peşte oceanic bogat în grăsimi este o sursă excelentă de acizi graşi esenţiali Omega-3, antiinflamatori, de care are nevoie organismul. Ar fi excelent să fie consumat cu precădere somonul din surse bio verificate, dar şi cel din conserve - la fel ca macrourile şi tonul - îşi păstrează aproape intact conţinutul de acizi graşi Omega-3. Acizii trec în ulei, de aceea nu trebuie aruncat ceea ce rămâne în cutie!
4. Fulgii de ovăz
Făcând abstracţie de conţinutul ridicat de proteine, substanţe minerale şi vitamine, în ovăz există o cantitate importantă de beta-glucan. Aceste fibre reduc nivelul colesterolului, protejează mucoasa intestinală şi întăresc sistemul imunitar. În plus, indexul glicemic redus al fulgilor de ovăz face ca muesli-ul consumat la micul dejun să ţină foamea la distanţă o bună bucată de vreme.
5. Afinele
Antocianii sunt "răspunzători" de culoarea albastru închis a acestor fructe de pădure. În organismul nostru, substanţele acestea stopează infecţiile, calmează durerile musculare (bine pentru sportivi!) şi chiar ameliorează, pare-se, performanţa memoriei. Afinele sălbatice conţin o cantitate mare de antociani, în vreme ce la afinele de cultură, aceştia se găsesc doar în coajă.
6. Migdalele
Se numără printre cele mai grase produse ale naturii. Migdalele (dar şi nucile sau fisticul) sunt o gustare ideală pentru potolirea foamei pe parcursul zilei. Pe lângă acizi graşi nesaturaţi, migdalele mai conţin proteine şi fibre, excelente pentru potolirea foamei.
Se pare că migdalele pot preveni afecţiunile cardiace şi pot acţiona pozitiv asupra nivelului zahărului din sânge. În plus, ele conţin potasiu, magneziu şi vitamina E.
7. Ouăle
Dezavuate vreme îndelungată din cauza conţinutului ridicat de colesterol (adevărate "bombe" de colesterol), ouăle şi-au recucerit locul în meniul micului dejun. Conţin doar puţine grăsimi şi calorii, în schimb foarte multe vitamine, substanţe minerale şi mai ales doar 8 grame de proteine. Un ou consumat la micul dejun ne fereşte toată dimineaţa de atacurile de foame. Şi nivelul colesterolului? Nu e influenţat, practic, de colesterolul alimentar.
8. Scorţişoara
Efectul binefăcător al arborelui de scorţişoară "se ascunde" în scoarţa acestuia: uleiurile pe care le conţine au un efect antiinflamator. Scorţişoara întăreşte efectul insulinei, reduce tensiunea arterială şi glicemia, stimulează circulaţia sanguină şi protejează vasele de sânge.
Pentru a profita la maximum de acţiunea benefică a scorţişoarei, ar trebui să consumăm zilnic 1 gram - şi nu doar în zilele de Crăciun!
9. Sfecla roşie
Unora le place gustul ei pământos, pe alţii îi "zgârie" pe limbă. Dar bonusul sfeclei nu e contestat de absolut nimeni: pe lângă vitamine şi nitrat hipotensor, sfecla conţine numeroase betalaine, nişte pigmenţi roşii care reduc tensiunea arterială şi colesterolul, stopează infecţiile şi pot calma durerile.
Cu adevărat "bună" este sfecla crudă, dar la nevoie, puteţi apela şi la versiunea "fiartă în aburi".
10. Uleiul de cocos
Este extras din miezul nucilor de cocos. Conţine o cantitate importantă de acizi graşi saturaţi, consideraţi o vreme ca fiind nesănătoşi. Ceea ce nu s-a confirmat, însă. Între timp, s-a constatat că uleiul de cocos conţine, la fel ca laptele de mamă, mult acid laurinic, care are un efect energizant şi combate cu succes virusurile, ciupercile şi bacteriile din organism.
11. Ghimbirul
Rădăcina de culoare gălbuie este un remediu atotvindecător al medicinei tradiţionale chinezeşti. Calmează colicii stomacali şi senzaţia de greaţă şi stimulează digestia. În plus, întăreşte sistemul imunitar şi potoleşte durerile. În Europa, ghimbirul este consumat mai ales în sezonul de iarnă: în ceaiuri şi sosuri asiatice picante, rădăcina de ghimbir încălzeşte, în mod plăcut, din interior. Se foloseşte şi la prepararea deserturilor, cărora le dă un gust cu totul special.
12. Cafeaua
Cu doar câţiva ani în urmă, băutorii de cafea erau consideraţi aproape la fel de nechibzuiţi ca fumătorii. Cafeaua - se spunea - creşte riscul hipertensiunii şi al afecţiunilor cardiovasculare. Între timp, renumele cafelei a fost reabilitat: antioxidanţii pe care-i conţine protejează, se pare, împotriva diabetului şi a bolii Alzheimer, dar şi împotriva câtorva tipuri de cancer. Sănătoasă este mai ales cafeaua pură, fără laptele care-i anihilează, parţial, efectul pozitiv.