Colonul iritabil este un sindrom provocat de tulburări ale funcţiilor motorii şi secretorii ale intestinului gros, care apare şi se dezvoltă fie independent, fie concomitent cu tulburări produse de diferite boli. Prin urmare, colonul iritabil nu este o boală propriu-zisă, de unde şi denumirile diferite date în decursul timpului perturbărilor care intră în sfera noţiunii de colon iritabil (colon spastic, colon instabil, colon hiperactiv, nevroză colică, colită funcţională cronică etc.).
Cauza principală a hiperactivităţii funcţiei motorii şi secretorii a intestinului gros nu este cunoscută încă. Studiile consacrate etiologiei colonului iritabil au reuşit să identifice câţiva factori care stimulează funcţia motorie şi secretorie a colonului, dar care variază de la bolnav la bolnav şi, mai mult, la acelaşi bolnav, de la o perioadă la alta. Primul factor etiologic care frapează este prezenţa unei sensibilităţi înnăscute a colonului, ce se exteriorizează printr-o hiper-reactivitate funcţională a acestuia, începând chiar din copilărie. Un al doilea factor este răspunsul exagerat al reflexului gastroenteric (gastrocolic) la ingestia de alimente, răspuns care constă într-o creştere a tonusului musculaturii netede a colonului şi a mişcărilor peristaltice ale acestuia. Aşa s-ar explica de ce bolnavii suferinzi de acest sindrom prezintă, imediat după ingestia de alimente, nevoia de defecare. Mişcările peristaltice ale intestinului sunt cu atât mai vii, cu cât regimul alimentar conţine mai multă celuloză fibroasă. Laptele este unul dintre alimentele greu tolerate de bolnavii cu colon iritabil, datorită, în cea mai mare parte, deficitului de lactază, care face ca zahărul din lapte (lactoza) să nu fie digerat şi să producă diaree. De asemenea, excesul de hidraţi de carbon şi de acizi graşi cu lanţ carbonic lung provoacă cu uşurinţă diaree de tip osmotic.
În etiologia colonului iritabil sunt incriminate şi o serie întreagă de medicamente folosite în exces, cum sunt: purgativele, medicaţia cardiotonic, antiaritmic şi antihipertensiv (propranolol, chinidina, rezerpina, digitalice etc. ) şi lista ar putea continua.
Intervenţia factorilor emotionali în determinismul atacului de colopatie funcţională este astăzi pe deplin demonstrată. Nu este vorba de o nevroză cu expresie digestivă, ci mai degrabă de o reacţie motorie şi secretorie exagerată din partea colonului, la factori psiho-emoţionali relativ variabili de la un bolnav la altul.
Totodată, colonul iritabil poate însoţi unele afecţiuni digestive, printre care apendicita, ulcerul gastric şi duodenal.
În privinţa mecanismului de producere a tulburărilor motorii şi secretorii, acesta are la bază un dezechilibru al funcţiei sistemului nervos vegetativ, care explică hiper-reactivitatea motorie şi secretorie a colonului, tradusă prin creşterea activităţii motorii (hiperperistaltismul şi hipertonicitatea) şi a activităţii secretorii a mucoasei intestinului gros (hipersecreţia de mucus).
Lăsând la o parte manifestările clinice ale sindromului de colon iritabil, care vă sunt cunoscute, cu siguranţă, trebuie făcută menţiunea că această patologie evolueză de multe ori favorabil şi fără complicaţii, însă recidivele sunt frecvente, în ciuda unui tratament adecvat.
Tratament
În aplicarea măsurilor terapeutice, la bolnavii cu colon iritabil trebuie să se ţină seama de o multitudine de aspecte. În primul rând, bolnavii trebuie să ştie că boala lor are un caracter pur funcţional, că aceasta evoluează o perioadă lungă de timp, de ani sau chiar toată viaţa, sub formă de recidive de durate variabile. În al doilea rând, bolnavii trebuie să reţină că măsurile terapeutice nu sunt standardizate, adică aceleaşi pentru toţi bolnavii.
Practic, măsurile terapeutice concrete care pot fi utile pentru ameliorarea suferinţelor bolnavilor cu colon iritabil sunt regimul alimentar, aplicarea de agenţi fizici şi medicaţia simptomatică. Despre acestea, însă, va trebui să vorbim în particular, în funcţie de particularităţile de manifestare specifice cazului dvs.
Din punct de vedere al medicinei naturiste, remediile care pot ameliora simptomatologia colonului iritabil sunt Alfalfa (lucerna), Gheara-mâţei, L-Glutamina, Colon suport, Bioent, Lactoferina, decoct din rădăcină de Păpădie, vitamina D (2000-4000 U. I. /zi) şi altele. Şi despre acestea putem vorbi în particular. Să auzim numai de bine!
Ing. chim. MIRCEA BOCAN - Alba Iulia, tel. 0258/86.56.77 (pt. comenzi), 0788/23.38.73
"Doresc orice fel de leac care să mă scape de simptomele colonului iritabil"
(Răspuns pentru COSTEL MÂŢOI - Caracal, F. AS nr. 1224)
Din păcate, cazurile în care apare simptomul de colon iritabil sunt tot mai dese, din cauza consumului de antibiotice de sinteză cu spectru larg, care distrug flora colonului. Nu trebuie neapărat să urmăm tratamente cu antibiotice, ca să avem de suferit; carnea de porc sau de pui crescuţi industrial ori peştele de acvacultură conţin multe antibiotice, care acţionează nefast asupra organismului.
Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să găsiţi un probiotic de foarte bună calitate, care să vă refacă flora intestinală. Apoi, trebuie să faceţi o cură cu argilă, care este un excelent pansament pentru colon. Argila se consumă - o parte băută ca suspensie, iar o parte ca atare, pentru a pansa cât mai bine colonul. Cura cu argilă este de lungă durată (circa 3 luni), dar rezultatele sunt sigure şi fără efecte secundare. Pentru detalii, mă puteţi contacta la telefon 0788/23.38.73.
Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor şi homeopat - Bucureşti, tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com
"Neurodermita îmi chinuie fiul"
(Răspuns pentru MARIA BRAD DAVID - Timişoara, F. AS 1169)
Stimată doamnă, neurodermita, denumită şi lichen simplex, este o tulburare cutanată cronică, rezultând de la scărpinarea pielii. Pielea are aspect îngroşat, există scuame şi semne de grataj (de scărpinare). Locurile de elecţie sunt ceafa, scalpul, plicile antebraţului şi ale cotului, genunchii, glezna, gamba, scrotul şi zona vulvară.
Totuşi, ceea ce aţi descris în legătură cu fiul dumneavoastră nu pare a fi neurodermită, ci altceva. Probabil un consult mai amănunţit, inclusiv o biopsie, ar fi de folos în elucidarea situaţiei.
Cauza neurodermitei este necunoscută, însă stresul psihic este considerat un factor important în apariţia ei. Folosirea medicamentului Litiu, a unor tipuri de coloranţi pentru păr şi expunerea pe termen lung la fumul de eşapament sunt alţi factori care au fost implicaţi în declanşarea bolii. Se pot lua în consideraţie şi unele boli cum ar fi dermatita atopică şi eczema.
Neurodermita este mai des întâlnită la femei decât la bărbaţi, cele mai multe cazuri fiind înregistrate între vârstele de 30-50 ani. Nu există o predispoziţie pe rase.
Din punct de vedere naturist, neurodermita poate fi văzută ca o reacţie la un stres psihic, ce duce la scărpinarea continuă, fapt ce accentuează senzaţia de mâncărime, determinând apariţia în acest fel a unui cerc vicios.
Posibilele abordări naturiste includ următoarele:
* Tăierea unghiilor, pentru a reduce efectul scărpinării.
* Protejarea zonelor cu senzaţie de mâncărime (prin bandajarea lor sau prin purtarea de mănuşi ce împiedică scărpinarea). Acest lucru este foarte important, mai ales în timpul somnului.
* Băile calde ajută la umezirea pielii, prin urmare, la reducerea senzaţiei de mâncărime.
* Băile cu pulbere de ovăz ajută la calmarea mâncărimilor.
* Compresele cu apă rece ajută şi ele la calmarea senzaţiei de mâncărime.
* Gimnastica orientală, yoga, Tai Chi ajută la relaxarea emoţională, reducând astfel tendinţa de scărpinare.
* Plante medicinale - aloe vera sau capsicum (ardei iute) şi-au dovedit eficienţa în aplicaţii locale. (Capsicum ar putea să usture la începutul folosirii, dar este foarte eficient.) Ceaiurile de levănţică şi valeriană sunt bune calmante psihice.
* Homeopatia este un tratament extraordinar pentru neurodermită, căci, pe baza principiului ei de a trata omul prin psihicul său, are cele mai bune şanse de a rezolva cauzele neurodermitei. Se recomandă medicamentele: Calcarea carbonica, Graphites, Natrum muriaticum, Petroleum, Psorinum, Sulphur, însă cele mai bune rezultate vor veni prin folosirea unui tratament individualizat, realizat de medicul specialist.
* Terapia florală Bach funcţionează pe aceleaşi principii ca şi homeopatia.
* Acupunctura ajută la calmarea inimii şi la calmarea senzaţiei de mâncărime, acţionând din interior şi din exterior în acelaşi timp.
* Este important de găsit un grup de sprijin, care să îi ajute pe cei care au neurodermită să-şi poată exprima manifestările bolii într-o manieră şi într-un cadru confortabile pentru ei. Astfel, ar putea ajunge la o recunoaştere a motivelor ce le cauzează stresul, ceea ce ar fi primul pas în procesul vindecării.
Adesea vorbim de iertarea semenului pentru a putea să ne eliberăm de sentimentele negative. Totuşi, există şi necesitatea de a ne "ierta" pe noi înşine. Nu există om care să nu greşească. A-ţi face griji că ai putea greşi sau a zăbovi în greşeli anterioare este, în sine, o cauză a mai multor boli, inclusiv neurodermita. De fapt, s-ar putea spune că nu există greşeli, păcate, ci există doar trăiri. Un om păşeşte pe o cale şi găseşte, la un moment dat, ca nefiind corespunzătoare ţelurilor sale, o părăseşte şi alege alt drum. Totuşi, a învăţat ceva din cele trăite şi nu va mai repeta greşelile pe care le-a făcut. Mai putem vorbi atunci de un păcătos sau de păcat? Mai degrabă am vorbi despre o experienţă umană profundă, din care am ieşit cu lecţiile învăţate, adică îmbogăţiţi cu o nouă cunoaştere. Cu o astfel de atitudine putem păşi prin viaţă cu mai puţine griji şi, drept urmare, cu mai puţine boli.
Având în vedere că fiul dumneavoastră nu pare să aibă neurodermită, este indicat un nou consult (poate cu o biopsie), astfel încât să se ajungă la un diagnostic corect. Vă urez succes!*
Ing. BOGDAN VICTOR - specialist în fitoterapie, reflexoterapie şi bioenergie - Bucureşti, tel. 021/242.67.36, 0723/74.23.98 (între orele 20-22)
"Băieţelul meu are un angiom pe obraz"
(Răspuns pentru SILVIA - Bucureşti, F. AS nr. 1222)
Stimată doamnă, angiomul este o malformaţie benignă a sistemului vascular. El poate apărea odată cu naşterea sau ulterior. Sunt cazuri în care angiomul poate să dispară cu trecerea timpului. Pentru această suferinţă, există un tratament foarte eficient, dar el poate fi urmat doar după vârsta de 5 ani. Având în vedere vârsta mică a băiatului, în prezent, îi puteţi face un masaj foarte eficient, dacă este făcut de părinţi. Doar ei au grupa energetică compatibilă cu băiatul.
Pentru a obţine tabelul cu zonele de masat, modul în care se face masajul şi planşele cu zonele reflexogene, vă rog să mă sunaţi la tel: 0723/74.23.98, seara între orele 20-22.
Vă doresc multă sănătate!