Expectativă, de la caz la caz
Unele simptome, de exemplu 80% din durerile de spate, dispar de la sine într-un interval de câteva săptămâni. Totuşi, medicii obişnuiesc cel mai adesea să ne trimită la o radiografie sau la RMN. În cel mai bun caz, acestea vor fi inutile, însă în anumite situaţii pot chiar să dăuneze, deoarece dau naştere unor temeri, căci - nu-i aşa? - întotdeauna se va descoperi ceva în neregulă. Uneori, ele vor atrage după sine şi o mică operaţie, cu efecte pozitive doar pe termen scurt. Desigur, aceasta nu înseamnă că ar trebui să ignorăm o afecţiune gravă, cu simptome chinuitoare. Dar intervenţiile pripite compromit şansa de autovindecare a organismului. Un ajutor eficient contra durerilor de spate ni-l oferă mişcarea, ca şi tot ce contribuie la atenuarea senzaţiilor de durere (ex. antrenamentul autogen), fiindcă deseori ele se află în legătură cu starea noastră psihică.
Antrenamentul autogen
Este o formă de autohipnoză, prin care se obţine o relaxare profundă. Ajută mai ales în afecţiunile legate de stres, de pildă în neurodermită şi psoriazis, tulburări de somn şi dureri cronice, iar pacienţilor cu astm le uşurează respiraţia, prin destinderea musculaturii bronhiilor. Metoda a mai fost prezentată în "Formula AS". Zona bolnavă se scanează mental, vindecând-o cu ajutorul unei energii luminoase, care curăţă şi apoi tămăduieşte locul cu pricina. De mare ajutor este cunoaşterea anatomică a formei organului respectiv, care poate fi astfel mai uşor imaginat.
Sporturile de rezistenţă
Antrenamentul moderat de rezistenţă normalizează glicemia, scade tensiunea, ameliorează depresia, reduce frecvenţa atacurilor migrenoase, atenuează simptomele sindromului premenstrual şi ale menopauzei, îi ajută pe cei diagnosticaţi cu cancer să suporte mai bine tratamentul cu citostatice şi radioterapia, face să crească rata de supravieţuire în lupta cu anumite tipuri de tumori, cum sunt cele intestinale sau mamare. De asemenea, este foarte util ca prevenţie împotriva multor afecţiuni fizice şi psihice. Dacă până acum ni se recomandau mereu circa 150 de minute de antrenament pe săptămână, iată că un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Iowa arată altceva: esenţial pentru menţinerea sănătăţii este să ne solicităm sistemul circulator până la limită, fie şi numai pentru unul sau două minute - şi să facem aceasta de mai multe ori pe zi sau măcar o dată.
Atingerile
Când sunt sincere şi primite cu plăcere, atingerile determină hipotalamusul să secrete oxitocină, hormonul fericirii şi al ataşamentului, care exercită o influenţă benefică şi asupra stării de sănătate. Specialiştii americani au observat că îmbrăţişările pot reduce tensiunea arterială şi stresul. Iar acest efect se obţine şi prin stimularea receptorilor din piele, aşa cum se întâmplă la o şedinţă de masaj.
Mişcarea
În orice formă ar fi practicată, ca antrenament de forţă, de rezistenţă sau destinat menţinerii tonusului muscular, mişcarea ne asigură, pe lângă o serie de efecte pozitive directe, şi o creştere a stimei de sine, deoarece simţim că suntem capabili să contribuim concret la starea noastră de bine.
Ieşirile în aer liber
Carenţa de vitamină D ne face vulnerabili la infecţii şi creşte riscul de instalare a unor boli cronice, cum sunt afecţiunile cardiovasculare, diabetul, cancerul de colon şi depresia. De aceea, pentru a face posibilă sinteza vitaminei D la nivelul pielii cu ajutorul razelor ultraviolete, ar trebui să ieşim mai des din casă în jurul prânzului, chiar şi atunci când cerul e acoperit. Câteva minute vor fi de ajuns. Iar cei care îşi încarcă bateriile cu lumină solară în mijlocul naturii beneficiază de un bonus suplimentar, ce constă în îmbunătăţirea vizibilă a stării lor de spirit. Potrivit unor studii, oamenii care locuiesc în preajma parcurilor suferă mai rar de depresie, anxietate şi boli cauzate de stres.
Implicarea altruistă
Nu numai relaţiile cu prietenii ne păstrează sănătatea. Şi persoanele dispuse să se angajeze în diverse acţiuni folositoare altora, fără a aştepta nicio recompensă pentru aceasta, sunt mai rezistente la boli. Psihologii de la Universitatea Humboldt din Berlin au descoperit că oamenii care se implică într-un fel sau altul în slujba comunităţii au un psihic mai echilibrat, iar investigaţiile medicale arată o stare de sănătate cu 20% mai bună decât a unora din aceeaşi generaţie, care preferă să fie inactivi.
Alimentaţia
O hrană variată, care include multe legume şi fructe, uleiuri vegetale de calitate, peşte şi fibre (de exemplu, din cerealele integrale) reprezintă o bază solidă pentru funcţionarea fără greş a forţelor de regenerare ale organismului. Aceasta nu înseamnă însă că am fi obligaţi să respectăm la literă un plan de alimentaţie prestabilit. Nutriţionistul Thomas Frankenbach, autor al unei cărţi intitulate "Inteligenţa somatică", este de părere că noi am uitat de fapt să descifrăm semnalele corpului, care ne transmite exact de ce anume are nevoie, când şi în ce cantitate. Dacă vom lua masa în linişte, atenţi la ceea ce simţim, ne vom regăsi deprinderile alimentare sănătoase, ghidate de intuiţie.
Postul
Atunci când renunţăm complet la hrana solidă, pe o durată anume, noi declanşăm o serie de procese favorabile sănătăţii: nivelul insulinei coboară, tensiunea şi valorile colesterolului revin la normal, flora intestinală cunoaşte o evoluţie pozitivă, chiar şi în plan psihic constatăm efecte salutare. În prezent, specialiştii afirmă că unele dintre aceste modificări persistă o perioadă îndelungată după încheierea postului, având un rol profilactic, dar totodată şi unul de ameliorare a unor afecţiuni ca hipertensiunea, reumatismul, artroza, diabetul, sindromul colonului iritabil sau migrenele. Rămâne să hotărâm singuri dacă ne convine o săptămână întreagă de post terapeutic sau preferăm numai câte o zi, repetată la intervale fixe. Mai prudent ar fi să cerem sfatul unui medic nutriţionist sau al unui terapeut cu experienţă.
Antrenament în beneficiul fibrelor de colagen
Fibrele de colagen care ne îmbracă muşchii şi organele constituie sursa multor probleme de sănătate. Ele se pot întări şi inflama, astfel provocând dureri, dar şi subminând capacitatea naturală de apărare a organismului. Pentru a le păstra elasticitatea, este indicat să ne orientăm către unul din tipurile de antrenament care cuprind întinderi musculare, ca Pilates, yoga, înotul sau tai-chi. Se recomandă, de asemenea, automasajul cu un dispozitiv special, prevăzut cu role confecţionate din spumă sintetică dură.
Prieteniile
Fie că avem un cerc larg de cunoştinţe cu care comunicăm permanent, o viaţă de familie stabilă sau un prieten apropiat - legăturile cu oamenii din jurul nostru ne întreţin sănătatea. Acesta este un adevăr demonstrat ştiinţific de cercetătorii de la Universitatea Pittsburgh. Ei au efectuat un studiu în cadrul căruia i-au chestionat pe participanţi în legătură cu calitatea relaţiilor lor, apoi le-au inoculat un virus. Rezultatul: puţini dintre cei care aveau prieteni buni au prezentat simptome de viroză. Principalul motiv constă în protecţia antistres, oferită de comunicarea interumană şi acţiunile întreprinse împreună cu alţii.
Bagajul de informaţii
Ce se petrece în corpul meu, când sunt bolnav? Cum acţionează medicamentul pe care urmează să-l iau? Ce alte posibilităţi de tratament mai există? Numai un pacient informat este în măsură să ia decizii singur, respectiv în urma unei discuţii cu medicul. Acest fapt nu-l va însănătoşi automat, dar studiile arată că bolnavii care participă la luarea decizilor medicale sunt mai mulţumiţi de tratamentul primit şi mai dispuşi să-l respecte în mod consecvent.
Când râdem din toată inima, provocăm în organismul nostru un mic şoc tămăduitor. Peste o sută de muşchi se contractă instantaneu, tensiunea arterială creşte, iar creierul semnalizează: stres. Însă o clipă mai târziu apare destinderea: respirăm profund, creierul eliberează neurotransmiţători ce induc calmul, tensiunea scade - un efect care poate dura mai multe ore. De altfel, râsul are proprietăţi terapeutice, chiar şi atunci când nu este autentic. Pornind de aici, a fost creat un tip de yoga, la care paticipanţii învaţă să obţină aceleaşi rezultate, doar mimând râsul spontan.
Meditaţia
Ea necesită, într-adevăr, oarecare exerciţiu, şi de aceea se învaţă cel mai bine sub îndrumarea unui instructor. Dar vă asigurăm că merită: oamenii care meditează cu regularitate au metabolismul mai bun, tensiunea în limite normale şi mai puţine boli însoţite de dureri. Meditaţia acţionează asupra unor dezechilibre psihice, cum sunt stările anxioase, şi le ajută pacienţilor cu afecţiuni cronice să-şi amelioreze simptomele, îmbunătăţindu-şi astfel calitatea vieţii. Ea modifică şi structura creierului: sunt consolidate ariile corticale responsabile pentru buna gestionare a stresului şi a fricii.
Lectura
"Cărţi pe reţetă" - aşa se numeşte un proiect britanic de succes, care propune participanţilor o bibliografie compusă din ghiduri practice, mizând pe efectul pozitiv al informaţiilor. Cu totul altceva este însă lectura unor romane sau povestiri, deoarece ne permite să pătrundem efectiv în atmosfera ficţiunii literare, lăsându-ne acaparaţi de ea. Psihologul american Mihaly Csiksentmihalyi vede în aceasta una din metodele cele mai simple de a accede la o stare meditativă. În Anglia s-au înfiinţat între timp cercuri de lectură, unde bolnavii se întâlnesc pentru a citi împreună. S-a constatat că asemenea lecturi comune îi ajută, de pildă, pe reumatici şi în general pe cei cu dureri cronice să-şi micşoreze dozele de medicamente.
Muzica
De fiecare dată când ascultăm muzică, tensiunea, pulsul, contracţia musculară şi frecvenţa respiraţiilor suferă schimbări. Ele nu reprezintă o consecinţă directă a sunetelor, ci se produc prin intermediul sistemului limbic, acea parte a creierului care, asemenea unui centru de comandă, reglează comportamentul nostru emoţional. O amplă meta-analiză, dată publicităţii anul trecut, confirmă faptul că muzica poate calma durerile înainte, în timpul şi după o intervenţie chirurgicală, chiar şi atunci când ea se desfăşoară în condiţii de anestezie generală. Însă efectul va fi mai puternic dacă noi participăm activ. Atunci când cântăm, de exemplu, respiraţia devine automat mai profundă, plămânii sunt alimentaţi cu mai mult oxigen, scade nivelul de hormon al stresului, în schimb creşte cel al hormonului fericirii şi în acelaşi timp se îmbunătăţeşte funcţionarea sistemului imunitar.
Antrenament pentru tonusul muscular
Tuturor ne este clar că o musculatură viguroasă a spatelui şi a abdomenului poate preveni durerile din zona lombară. Dar abia recent s-a aflat cât de important este antrenamentul de forţă pentru starea întregului organism. Căci contracţiile musculare generează nişte mediatori chimici asemănători hormonilor, aşa-numitele miokine, care pot să reducă inflamaţiile şi să blocheze dezvoltarea tumorilor mamare. Pe lângă aceasta, în timpul antrenamentului se produc anumite substanţe necesare pentru creşterea celulelor nervoase. Specialiştii consideră că lipsa lor ar favoriza declanşarea depresiei, ca şi a demenţei. Şi încă un detaliu deloc neglijabil: activitatea musculară ne protejează împotriva consecinţelor distructive ale stresului, căci ea ajută la o scădere rapidă a nivelului de adrenalină şi cortizol.
Identificarea resurselor
Numeroase studii pun în evidenţă faptul că sănătatea noastră, ca şi capacitatea de a învinge o boală, depind într-o măsură considerabilă de gradul în care noi conştientizăm ce anume ne face puternici, în împrejurări dificile. Aşadar, cercetaţi-vă resursele individuale de energie cu întrebările ce urmează. Cum am depăşit în trecut situaţiile de criză? Ce îmi dă energie şi mulţumire? Poate un hobby pe care l-am neglijat de multă vreme? Mă simt mai odihnit atunci când mă relaxez, sau am nevoie mai curând de o odihnă activă?
Somnul
În timp ce dormim, sistemul nostru imunitar lucrează la turaţie maximă, celulele se regenerează, inflamaţiile se reduc, iar creierul se eliberează de substanţele dăunătoare. Durata somnului diferă de la un individ la altul. Multe studii dovedesc însă că, în medie, un repaos nocturn mai scurt de şase ore face să crească riscul de infarct, accident vascular cerebral, depresie, supraponderalitate şi alte afecţiuni. Reţineţi următoarea regulă practică: dacă vă trebuie un deşteptător ca să vă treziţi dimineaţa, înseamnă că nu aţi dormit destul. Şi fiindcă tot am ajuns la capitolul reguli: e obligatoriu să închideţi calculatorul şi smartphone-ul cu cel puţin jumătate de oră înainte de culcare. Însă şi în cursul zilei este bine să luaţi măsuri contra tulburărilor de somn. Dacă faceţi suficientă mişcare şi vă luaţi timp să ieşiţi puţin la aer, veţi fi obosiţi seara, ceea ce vă dă şansa să adormiţi mai repede.
Aveţi nevoie de aliaţi
Cei ce se confruntă vreme îndelungată cu situaţii de viaţă care îi afectează sufleteşte ajung, de regulă, să-şi prejudicieze şi sănătatea. În primul rând, sporeşte riscul de tulburări psihice. Dar acest efect poate fi anihilat dacă persoanele respective reuşesc să intre în contact cu oameni care au dificultăţi asemănătoare, de pildă în cadrul grupurilor de sprijin sau în forurile online. Încurajarea reciprocă, discuţiile despre problemele comune şi tratamentele de ultimă oră îi ajută să suporte mai uşor povara bolii şi a împrejurărilor potrivnice.
Vizualizarea
Când povestim copiilor noştri despre "poliţia corpului", care pune pe fugă viruşii, noi facem instinctiv exact ceea ce trebuie: creem imagini interioare vii, pline de expresivitate. Este un fapt dovedit că putem favoriza procesele de vindecare, imaginându-ne, plastic, cum se mobilizează celulele sistemului imunitar ca nişte adevărate forţe de ordine, cum creierul pune în circulaţie neurotransmiţătorii, un fel de trenuri de mare viteză, sau pe ce butoane se duce să apese un sedativ. În ultimul timp, au apărut o serie întreagă de terapii, diferite ca denumire, dar înrudite în fond, deoarece toate se bazează pe virtuţile incontestabile ale vizualizării.
Fiţi pretenţioşi la mâncare
În unele boli, o schimbare a hranei poate ajuta la ameliorarea simptomelor. În afecţiunile inflamatorii (de exemplu în reumatism) este utilă renunţarea la acidul arahidonic, prezent în alimentele de origine animală, ca brânza, carnea şi ouăle, fiindcă el serveşte organismului ca substanţă primară la producerea unor mediatori care întreţin inflamaţia. Totuşi, medicii ne avertizează să nu ne punem prea mari speranţe în "dietele speciale pentru reumatism", chiar dacă ele le-au fost de folos unora. Oricum, 40% dintre reumatici nu-şi asigură un meniu complet şi echilibrat, iar impunerea de restricţii alimentare n-ar face decât să-i priveze în şi mai mare măsură de anumiţi nutrienţi. De aceea, suferinzii cu boli cronice ar trebui să ceară mai întâi sfatul unui medic nutriţionist sau al unui terapeut, iar nu să-şi interzică din proprie iniţiativă un aliment sau altul.
Încrederea în viitor
Oamenii care privesc viaţa cu optimism se îmbolnăvesc mai rar şi îşi depăşesc mai uşor problemele de sănătate - aceasta este concluzia unui studiu de lungă durată al Universităţii din Illinois. Vestea bună este că, din fericire, şi cei ce nu au o asemenea atitudine şi-o pot însuşi, măcar într-o anumită măsură, dacă sunt dispuşi să exerseze consecvent. Vreţi să aflaţi cum anume? În fiecare seară, retrageţi-vă într-un colţişor liniştit, pentru aproximativ cinci minute, rememoraţi întâmplările zilei şi reţineţi din ele una care v-a adus bucurie. Relataţi-o în scris, folosind doar câteva fraze, iar apoi recitiţi textul, la intervale regulate, până în seara următoare.
Atenţie, aici e cazul să intervină un medic!
Dureri de cap - Dacă se manifestă dintr-odată cu o violenţă neobişnuită sau devin treptat din ce în ce mai intense, respectiv mai frecvente şi sunt însoţite de febră, vomă, înţepenirea cefei, spasme ori simptome de deficit neurologic (de pildă, tulburări de vedere).
Pierdere în greutate - Dacă v-a scăzut greutatea corporală cu câteva kilograme, fără ca acest fenomen să poată fi explicat printr-o schimbare a alimentaţiei sau a stilului de viaţă.
Febră - Dacă apare brusc, fiind şi foarte ridicată, sau durează mai mult de câteva zile şi se asociază cu alte simptome, cum ar fi diareea ori voma.
Probleme gastrointestinale - De exemplu, vomă abundentă sau prelungită, diaree timp de mai multe zile, constipaţie timp de mai multe săptămâni, scaune cu sânge, respectiv de culoare neagră.
Dureri de spate - Dacă sunt însoţite de febră sau de paralizia picioarelor.
Tuse - Dacă există o expectoraţie cu sânge, dureri puternice în piept, febră sau dificultăţi de respiraţie - şi, în general, orice tuse care durează mai mult de trei săptămâni.
Epuizare, oboseală, deprimare - Dacă persistă de-a lungul mai multor săptămâni şi nu cedează nici după perioade de odihnă.
Întotdeauna - Când suferinţele apar brusc şi într-o formă violentă, durează mai mult timp, se agravează, respectiv se modifică (ex. adăugându-se febra sau alte simptome), ori se manifestă mai frecvent. Şi întotdeauna când nu ştiţi ce aveţi de făcut şi vă îngrijoraţi.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
