Misterul autovindecării

Gilda Fildan
- Dorința maximă a corpului nostru este să fie sănătos. Ca să îl ajutăm, trebuie să punem umărul la propria vindecare. Optimism, mișcare, prieteni buni, muzică și o carte pe noptieră - multe lucruri mari și mici pot sprijini capacitatea de autovindecare a organismului nostru, ajutând la ameliorarea suferințelor provocate de boală, ba chiar și la redobândirea și menținerea sănătății -

Expectativă, de la caz la caz
Unele simptome, de exemplu 80% din durerile de spate, dispar de la sine într-un interval de câteva săptămâni. Totuși, medicii obișnuiesc cel mai adesea să ne trimită la o radiografie sau la RMN. În cel mai bun caz, acestea vor fi inutile, însă în anumite situații pot chiar să dăuneze, deoarece dau naștere unor te­meri, căci - nu-i așa? - întotdeauna se va descoperi ceva în neregulă. Uneori, ele vor atrage după sine și o mică operație, cu efecte pozitive doar pe termen scurt. Desigur, aceasta nu în­seamnă că ar trebui să ignorăm o afec­țiune gravă, cu simptome chinuitoare. Dar inter­vențiile pripite compromit șansa de autovindecare a organismului. Un ajutor eficient contra durerilor de spate ni-l oferă mișcarea, ca și tot ce contribuie la atenuarea senzațiilor de durere (ex. antrenamentul autogen), fiindcă deseori ele se află în legătură cu starea noastră psihică.

Antrenamentul autogen
Este o formă de autohipnoză, prin care se obține o relaxare profundă. Ajută mai ales în afecțiunile legate de stres, de pildă în neurodermită și psoriazis, tulbu­rări de somn și dureri cronice, iar pacien­ților cu astm le ușurează respirația, prin destinderea musculaturii bronhiilor. Metoda a mai fost prezentată în "Formula AS". Zona bolnavă se scanează mental, vindecând-o cu ajutorul unei energii luminoase, care curăță și apoi tămăduiește locul cu pricina. De mare ajutor este cunoașterea anatomică a formei organului respectiv, care poate fi astfel mai ușor imaginat.

Sporturile de rezistență
Antrenamentul moderat de rezistență normali­zează glicemia, scade tensiunea, ameliorează depre­sia, reduce frecvența atacurilor migrenoase, atenuea­ză simptomele sindromului premenstrual și ale meno­pauzei, îi ajută pe cei diagnosticați cu cancer să su­porte mai bine tratamentul cu citostatice și radiote­rapia, face să crească rata de supraviețuire în lupta cu anumite tipuri de tumori, cum sunt cele intestinale sau mamare. De asemenea, este foarte util ca prevenție împotriva multor afecțiuni fizice și psihice. Dacă până acum ni se recomandau mereu circa 150 de mi­nute de antrenament pe săptămână, iată că un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Iowa arată alt­ceva: esențial pentru menținerea sănătății este să ne solicităm sistemul circulator până la limită, fie și numai pentru unul sau două minute - și să facem aceasta de mai multe ori pe zi sau măcar o dată.

Atingerile
Când sunt sincere și primite cu plăcere, atingerile determină hipotalamusul să secrete oxitocină, hor­monul fericirii și al atașamentului, care exercită o influență benefică și asupra stării de sănătate. Spe­cialiștii americani au observat că îmbrățișările pot reduce tensiunea arterială și stresul. Iar acest efect se obține și prin stimularea receptorilor din piele, așa cum se întâmplă la o ședință de masaj.

Mișcarea
În orice formă ar fi practicată, ca antrenament de forță, de rezistență sau destinat menținerii tonusului muscular, mișcarea ne asigură, pe lângă o serie de efecte pozitive directe, și o creștere a stimei de sine, deoarece simțim că sun­tem capabili să contribuim concret la starea noastră de bine.

Ieșirile în aer liber
Carența de vitamină D ne face vulnerabili la infec­ții și crește riscul de instalare a unor boli cronice, cum sunt afecțiunile cardiovasculare, diabetul, cancerul de colon și depresia. De aceea, pentru a face posibilă sinteza vita­minei D la nivelul pielii cu ajutorul razelor ultraviolete, ar trebui să ieșim mai des din casă în jurul prânzului, chiar și atunci când cerul e aco­perit. Câteva minute vor fi de ajuns. Iar cei care își încarcă bateriile cu lumină solară în mijlocul naturii bene­ficiază de un bonus suplimentar, ce constă în îmbunătățirea vizi­bilă a stării lor de spirit. Po­trivit unor studii, oamenii care locuiesc în preajma parcurilor suferă mai rar de depresie, anxietate și boli cauzate de stres.

Implicarea altruistă
Nu numai relațiile cu prie­tenii ne păstrează să­nătatea. Și persoanele dis­puse să se an­gajeze în diverse acțiuni folo­sitoare altora, fără a aștepta nicio recompensă pentru aceas­ta, sunt mai rezistente la boli. Psihologii de la Universitatea Humboldt din Berlin au descoperit că oa­menii care se implică într-un fel sau altul în slujba comunității au un psihic mai echilibrat, iar investigațiile medicale arată o stare de sănătate cu 20% mai bună decât a unora din aceeași generație, care preferă să fie inactivi.

Alimentația
O hrană variată, care include multe legume și fructe, uleiuri vegetale de calitate, pește și fibre (de exemplu, din cerealele integrale) reprezintă o bază solidă pentru funcționarea fără greș a forțelor de regenerare ale organismului. Aceasta nu înseamnă însă că am fi obligați să respectăm la literă un plan de alimentație prestabilit. Nutriționistul Thomas Franken­bach, autor al unei cărți intitulate "Inteligența somatică", este de părere că noi am uitat de fapt să descifrăm semnalele corpului, care ne transmite exact de ce anume are nevoie, când și în ce cantitate. Dacă vom lua masa în liniște, atenți la ceea ce simțim, ne vom regăsi deprinderile alimentare sănătoase, ghidate de intuiție.

Postul
Atunci când renunțăm complet la hrana solidă, pe o durată anume, noi declanșăm o serie de procese favorabile sănătății: nivelul insulinei coboară, ten­siunea și valorile colesterolului revin la normal, flora intestinală cunoaște o evoluție pozitivă, chiar și în plan psihic constatăm efecte salutare. În prezent, spe­cialiștii afirmă că unele dintre aceste modificări per­sistă o perioadă îndelungată după încheierea postului, având un rol profilactic, dar totodată și unul de ame­liorare a unor afecțiuni ca hipertensiunea, reuma­tismul, artroza, diabetul, sindromul colonului iritabil sau migrenele. Rămâne să hotărâm singuri dacă ne convine o săptămână întreagă de post terapeutic sau preferăm numai câte o zi, repetată la intervale fixe. Mai prudent ar fi să cerem sfatul unui medic nutri­ționist sau al unui terapeut cu experiență.

Antrenament în beneficiul fibrelor de colagen
Fibrele de colagen care ne îmbracă mușchii și organele constituie sursa multor probleme de sănă­tate. Ele se pot întări și inflama, astfel provocând dureri, dar și subminând capa­citatea naturală de apă­rare a organismului. Pentru a le păs­tra elasticitatea, este indicat să ne orientăm către unul din tipurile de antrenament care cuprind întinderi musculare, ca Pilates, yoga, înotul sau tai-chi. Se recomandă, de aseme­nea, automasajul cu un dis­pozitiv special, prevăzut cu role confecționate din spumă sintetică dură.

Prieteniile
Fie că avem un cerc larg de cu­noștințe cu care comunicăm permanent, o viață de familie stabilă sau un prieten apropiat - legăturile cu oamenii din jurul nostru ne întrețin sănă­tatea. Acesta este un adevăr demonstrat știin­țific de cerce­tătorii de la Universitatea Pitts­burgh. Ei au efectuat un studiu în cadrul căruia i-au chestionat pe parti­cipanți în legătură cu calitatea relațiilor lor, apoi le-au ino­culat un virus. Rezultatul: pu­țini dintre cei care aveau prieteni buni au prezentat simptome de viroză. Prin­­cipalul motiv constă în pro­tecția anti­stres, oferită de comunicarea inter­umană și acțiunile întreprinse îm­preună cu alții.

Bagajul de informații
Ce se petrece în corpul meu, când sunt bolnav? Cum acționează medicamentul pe care urmează să-l iau? Ce alte posibilități de tratament mai există? Numai un pacient informat este în măsură să ia deci­zii singur, respectiv în urma unei discuții cu medicul. Acest fapt nu-l va însănătoși automat, dar studiile arată că bolnavii care participă la luarea decizilor me­dicale sunt mai mulțumiți de tratamentul primit și mai dispuși să-l respecte în mod consecvent.

Râsul
Când râdem din toată inima, provocăm în orga­nismul nostru un mic șoc tămăduitor. Peste o sută de mușchi se contractă instantaneu, tensiunea arterială crește, iar creierul semnalizează: stres. Însă o clipă mai târziu apare destinderea: respirăm profund, cre­ierul eliberează neurotransmițători ce induc calmul, tensiunea scade - un efect care poate dura mai multe ore. De altfel, râsul are proprietăți terapeutice, chiar și atunci când nu este autentic. Pornind de aici, a fost creat un tip de yoga, la care paticipanții învață să obțină aceleași rezultate, doar mimând râsul spontan.

Meditația
Ea necesită, într-adevăr, oarecare exercițiu, și de aceea se învață cel mai bine sub îndrumarea unui instructor. Dar vă asigurăm că merită: oamenii care meditează cu regula­ri­tate au metabolismul mai bun, tensiunea în limite normale și mai puține boli însoțite de dureri. Meditația ac­țio­nează asupra unor dez­echi­libre psihice, cum sunt stările anxioase, și le ajută pacienților cu afecțiuni cronice să-și amelioreze simptomele, îmbunătățindu-și astfel calitatea vieții. Ea mo­difică și structura cre­ierului: sunt consolidate ariile corticale responsabile pentru buna gestionare a stresului și a fricii.

Lectura
"Cărți pe rețetă" - așa se numește un proiect britanic de succes, care propune participanților o bibliografie compusă din ghiduri practice, mizând pe efectul pozitiv al informațiilor. Cu totul altceva este însă lectura unor romane sau povestiri, deoarece ne permite să pătrundem efectiv în atmosfera ficțiunii literare, lăsându-ne acaparați de ea. Psihologul ame­rican Mihaly Csiksentmihalyi vede în aceasta una din me­todele cele mai simple de a accede la o stare me­ditativă. În Anglia s-au înființat între timp cercuri de lectură, unde bolnavii se întâlnesc pentru a citi îm­preună. S-a constatat că asemenea lecturi comune îi ajută, de pildă, pe reumatici și în general pe cei cu dureri cronice să-și micșoreze dozele de medica­mente.

Muzica
De fiecare dată când ascultăm muzică, tensiunea, pulsul, contracția musculară și frecvența respirațiilor suferă schimbări. Ele nu reprezintă o consecință directă a sunetelor, ci se produc prin intermediul sis­temului limbic, acea parte a creierului care, asemenea unui centru de comandă, re­glează comportamentul nostru emo­țio­nal. O amplă meta-analiză, dată pu­blicității anul trecut, confirmă faptul că muzica poate calma durerile înain­te, în timpul și după o intervenție chirurgicală, chiar și atunci când ea se desfășoară în condiții de anes­tezie generală. Însă efectul va fi mai puternic dacă noi par­ticipăm activ. Atunci când cântăm, de exem­plu, respirația devine automat mai profundă, plămânii sunt alimentați cu mai mult oxigen, scade nivelul de hor­mon al stresului, în schimb crește cel al hormo­nului fericirii și în același timp se îmbunătățește func­țio­narea sistemului imunitar.

Antrenament pentru tonusul muscular
Tuturor ne este clar că o musculatură viguroasă a spatelui și a abdomenului poate preveni durerile din zona lombară. Dar abia recent s-a aflat cât de impor­tant este antrenamentul de forță pentru starea întregu­lui organism. Căci contracțiile musculare generează niște mediatori chimici asemănători hormonilor, așa-numitele miokine, care pot să reducă inflamațiile și să blocheze dezvoltarea tumorilor mamare. Pe lângă aceasta, în timpul antrenamentului se produc anumite substanțe necesare pentru creșterea celulelor nervoa­se. Specialiștii consideră că lipsa lor ar favoriza de­clanșarea depresiei, ca și a demenței. Și încă un de­taliu deloc neglijabil: activitatea musculară ne prote­jează împotriva consecințelor distructive ale stre­sului, căci ea ajută la o scădere rapidă a nivelu­lui de adre­nalină și cortizol.

Identificarea resurselor
Numeroase studii pun în evidență faptul că sănă­tatea noastră, ca și capacitatea de a învinge o boală, depind într-o măsură considerabilă de gradul în care noi conștientizăm ce anume ne face puternici, în împrejurări dificile. Așadar, cercetați-vă resursele individuale de energie cu întrebările ce urmează. Cum am depășit în trecut situațiile de criză? Ce îmi dă energie și mulțumire? Poate un hobby pe care l-am neglijat de multă vreme? Mă simt mai odihnit atunci când mă relaxez, sau am nevoie mai curând de o odihnă activă?

Somnul
În timp ce dormim, sistemul nostru imunitar lucrează la turație maximă, celulele se regenerează, inflamațiile se reduc, iar creierul se eliberează de sub­stanțele dăunătoare. Durata somnului diferă de la un individ la altul. Multe studii dovedesc însă că, în medie, un repaos nocturn mai scurt de șase ore face să crească riscul de infarct, accident vascular cere­bral, depresie, supraponderalitate și alte afecțiuni. Rețineți următoarea regulă practică: dacă vă trebuie un deșteptător ca să vă treziți dimineața, înseamnă că nu ați dormit destul. Și fiindcă tot am ajuns la capitolul reguli: e obligatoriu să închideți calculatorul și smartphone-ul cu cel puțin jumătate de oră înainte de culcare. Însă și în cursul zilei este bine să luați măsuri contra tulburărilor de somn. Dacă faceți sufi­cientă mișcare și vă luați timp să ieșiți puțin la aer, veți fi obosiți seara, ceea ce vă dă șansa să adormiți mai repede.

Aveți nevoie de aliați
Cei ce se confruntă vreme îndelungată cu situații de viață care îi afectează sufletește ajung, de regulă, să-și prejudicieze și sănătatea. În primul rând, spo­rește riscul de tulburări psihice. Dar acest efect poate fi anihilat dacă persoanele respective reușesc să intre în contact cu oameni care au dificultăți asemănătoare, de pildă în cadrul grupurilor de sprijin sau în forurile online. Încurajarea reciprocă, discuțiile despre pro­ble­mele comune și tratamentele de ultimă oră îi ajută să suporte mai ușor povara bolii și a împrejurărilor potrivnice.

Vizualizarea
Când povestim copiilor noștri despre "poliția corpului", care pune pe fugă virușii, noi facem instinctiv exact ceea ce tre­buie: creem imagini interioare vii, pline de expresivitate. Este un fapt dovedit că putem favoriza pro­cesele de vindecare, imaginându-ne, plastic, cum se mobilizează ce­lu­lele sistemului imunitar ca niște ade­vă­rate forțe de ordine, cum cre­ierul pu­ne în circulație neurotrans­mi­ță­to­rii, un fel de trenuri de mare vite­ză, sau pe ce butoane se duce să apese un sedativ. În ultimul timp, au apă­rut o serie întreagă de terapii, diferi­te ca denumire, dar înrudite în fond, deoarece toate se bazează pe virtu­țile incontestabile ale vizualizării.

Fiți pretențioși la mâncare
În unele boli, o schimbare a hra­nei poate ajuta la ameliorarea simp­tomelor. În afecțiunile in­fla­matorii (de exemplu în reu­matism) este utilă renunțarea la acidul arahidonic, pre­zent în alimentele de origine animală, ca brânza, carnea și ouăle, fiind­că el servește organismului ca substanță primară la producerea unor mediatori care întrețin in­flamația. Totuși, me­dicii ne aver­tizează să nu ne punem prea mari speranțe în "dietele spe­ciale pentru reumatism", chiar dacă ele le-au fost de folos uno­ra. Oricum, 40% dintre reuma­tici nu-și asigură un meniu com­plet și echilibrat, iar impu­nerea de restricții alimentare n-ar face decât să-i priveze în și mai mare măsură de anumiți nutrienți. De aceea, suferinzii cu boli cronice ar trebui să ceară mai întâi sfatul unui medic nutriționist sau al unui tera­peut, iar nu să-și interzică din proprie iniția­tivă un aliment sau altul.

Încrederea în viitor
Oamenii care privesc viața cu optimism se îmbolnăvesc mai rar și își depășesc mai ușor problemele de sănătate - aceasta este con­clu­zia unui studiu de lun­gă durată al Uni­ver­si­tății din Illinois. Vestea bună este că, din fe­ricire, și cei ce nu au o asemenea atitudine și-o pot însuși, măcar într-o anumită măsură, dacă sunt dispuși să exerseze consecvent. Vreți să aflați cum anu­me? În fiecare seară, re­trageți-vă într-un colțișor liniștit, pentru aproxi­mativ cinci minute, rememorați întâmplările zilei și rețineți din ele una care v-a adus bucurie. Relatați-o în scris, folosind doar câteva fraze, iar apoi recitiți textul, la intervale regulate, până în seara următoare.

Atenție, aici e cazul să intervină un medic!

Oricât de îndreptățită ar fi speranța pe care ne-o pu­nem în puterea de autovindecare a organismului, există totuși simptome care ar trebui neapărat cla­rificate de un medic, fiindcă numai el le poate descoperi cauza.

Dureri de cap - Dacă se manifestă dintr-odată cu o violență neobișnuită sau devin treptat din ce în ce mai intense, respectiv mai frecvente și sunt însoțite de febră, vomă, înțepenirea cefei, spasme ori simptome de deficit neurologic (de pildă, tul­burări de vedere).
Pierdere în greutate - Dacă v-a scăzut greu­tatea corporală cu câteva kilograme, fără ca acest fenomen să poată fi explicat printr-o schimbare a alimentației sau a stilului de viață.
Febră - Dacă apare brusc, fiind și foarte ridi­cată, sau durează mai mult de câteva zile și se asoci­ază cu alte simptome, cum ar fi diareea ori voma.
Probleme gastrointestinale - De exemplu, vomă abundentă sau prelungită, diaree timp de mai multe zile, constipație timp de mai multe săptă­mâni, scaune cu sânge, respectiv de culoare neagră.
Dureri de spate - Dacă sunt însoțite de febră sau de paralizia picioarelor.
Tuse - Dacă există o expectorație cu sânge, dureri puternice în piept, febră sau dificultăți de respirație - și, în general, orice tuse care durează mai mult de trei săp­tămâni.
Epuizare, oboseală, deprimare - Dacă per­sistă de-a lungul mai multor săptămâni și nu cedează nici după perioade de odihnă.
Întotdeauna - Când suferințele apar brusc și într-o formă violentă, durează mai mult timp, se agravează, respectiv se modifică (ex. adăugându-se febra sau alte simptome), ori se manifestă mai frec­vent. Și întot­deauna când nu știți ce aveți de făcut și vă îngrijorați.