Friptură cu antibiotice
După decenii de tăcere suspectă, oficialii americani şi europeni au "descoperit" sursa apariţiei super-bacteriilor cărora niciun medicament nu le vine de hac. Şi nu, nu este vorba de administrarea după ureche a antibioticelor de către pacienţi (deşi această auto-medicaţie a avut şi ea consecinţe extrem de grave), ci de industria alimentară. Da, aceeaşi industrie alimentară care ne-a procopsit cu pesticide, organisme modificate genetic sau E-uri toxice, mai are un secret: antibioticele. Practic, nu există produs de origine animală care să iasă de pe porţile fermelor de tip industrial care să nu conţină cantităţi impresionante din aceste medicamente. De exemplu, un biet pui, înainte să ajungă în farfurie, este tratat, în scurta sa viaţă, de şase ori cu antibiotice, deşi nu suferă de nicio boală. Tone şi tone de antibiotice sunt injectate doar pentru ca producătorii să fie siguri că nu vor avea pierderi prin îmbolnăvirea animalelor. Aşa s-a ajuns ca fiecare european să ingereze zeci de grame de antibiotice în fiecare an, fără să ştie, doar consumând carne şi lapte cumpărate din comerţ.
Trei efecte ale consumului involuntar de antibiotice
După decenii de consum al acestor medicamente, acum, în al douăsprezecelea ceas, specialiştii fac publice relele pe care această inconştienţă le-a adus tuturor. Cele mai evidente consecinţe negative sunt următoarele:
1. Antibioticele au determinat un proces de selecţie sever printre bacterii, supravieţuind doar cele puternice, care cunosc mutaţii ce le fac rezistente la medicamente.
2. Imunitatea imensei majorităţi a oamenilor a fost slăbită, pentru că organismul s-a obişnuit să lupte împotriva infecţiilor doar ajutat de antibioticele introduse mereu şi mereu în corp.
3. Flora microbiană normală din organismul nostru a fost profund afectată, bacteriile prietenoase (care ajută digestia, imunitatea etc.) fiind distruse şi proliferând, în schimb, fungii de tip Candida. Din aceste motive, s-a ajuns la apariţia infecţiilor urinare cu E. coli care nu se mai vindecă, la recidiva lunară a infecţiilor respiratorii, la apariţia infecţiilor pe piele care nu cedează cu niciun tratament etc. Cei mai expuşi sunt bebeluşii şi copiii mici, persoanele în vârstă sau cele care au probleme de imunitate din cauza tratamentelor medicamentoase sau a oboselii cronice. Dar cu toţii ar trebui să cunoaştem câteva remedii simple, care să ne ajute să luptăm eficient cu aceste nou formate super-bacterii.
Astragalusul
Extractul din această plantă este, în momentul de faţă, considerat cel mai eficient remediu pentru restabilirea imunităţii afectate de consumul de antibiotice. Este o plantă puternică, dar foarte bine tolerată de organism, ce poate fi administrată deopotrivă adulţilor şi copiilor. Se iau câte 0,6-1,2 g de extract pe zi, iar efectele imunostimulatoare se văd chiar din primele zile de administrare. Astragalus este atât de eficient, încât este folosit în spitalele din China (ţară care "excelează" în rezistenţa la antibiotice), în cazurile disperate de pneumonie sau de tuberculoză pulmonară rezistentă la medicaţie.
Iaurturile naturale
Seminţele de grepfruit
Din cunoştinţele actuale, complexul de substanţe extras din seminţele acestui fruct este antibioticul cu spectrul cel mai larg din lume, pentru că distruge nu mai puţin de 800 (!) de tulpini de bacterii, inclusiv din cele rezistente la antibioticele de sinteză. În cazul infecţiilor urinare, pulmonare, ORL sau intestinale cu bacterii rezistente la tratament, se va face o cură cu extract glicerinat de seminţe de grepfruit. Durează 3-6 săptămâni, timp în care se iau câte 15 picături, de 3-4 ori pe zi. Pe timpul tratamentului, se renunţă la alimentele care conţin zahăr şi amidon rău, dar vor fi consumate cât mai multe alimente bogate în clorofilă.
Uleiul esenţial de oregano sălbatic
Acest ulei este obţinut prin procesul de distilare din planta proaspătă, care mai este numită şi sovârf, şi are calitatea că distruge toate tulpinile de E. coli cunoscute, putând fi atât de variat în ce priveşte compoziţia lui chimică, încât bacteria nu poate deveni rezistentă la el. Se administrează câte 3-4 picături din acest ulei, de patru ori pe zi, în cure de minimum două săptămâni. Fiecare doză se administrează amestecată în miere sau picurată pe o bucăţică de pâine, întrucât preparatul este extrem de puternic, putând afecta mucoasa digestivă sau bucală. De asemenea, uleiul de oregano sălbatic se foloseşte extern, în băile de şezut, pentru tratarea infecţiilor intestinale sau urinare.
Uleiul esenţial de Tea Tree
Îl găsim în magazinele naturiste şi cu numele de ulei de arbore de ceai (Melaleuca alternifolia). Este obţinut prin distilarea frunzelor unui copac ce creşte spontan în Australia şi concurează cu seminţele de grepfruit la titlul de antibioticul natural cu spectrul cel mai larg. Intern, se iau câte 3-5 picături, de trei-patru ori pe zi. Este folosit mai ales contra infecţiilor respiratorii rezistente la antibiotice, inclusiv a celor cu Mycobacterium tuberculosis (bacteria care produce tuberculoza pulmonară). Dar utilizările sale nu sunt limitate la atât: este administrat intern cu succes în infecţiile reno-urinare. Sub formă de inhalaţii, tratează rinitele şi sinuzitele cronice, iar aplicat pe piele, distruge stafilococul auriu, tratează coşurile şi acneea.