Adio antibiotice
...După un concert în celebra "Carnegie Hall" din New York, dirijorul se prăbuşeşte cuprins de febră. De câtăva vreme, îl chinuie o infecţie la amigdale. Cere ajutorul celor mai vestiţi specialişti de la Institutul Pasteur din Paris. Când aceştia îi analizează sângele la microscop, observă mase gigantice de bacterii. Şi, din păcate, nu mai pot face nimic pentru el...
...La Espirito Santo, o femeie tânără suferă de o infecţie urinară chinuitoare. Fusese de două ori pe lista propunerilor Braziliei pentru concursul Miss World, iar acum microbii îi distrug ţesuturile. Medicii îi amputează mâinile şi, ceva mai târziu, picioarele. Nimic n-o mai poate salva.
Doi oameni, doi morţi - între destinele lor, o eră de siguranţă înşelătoare: era antibioticelor. Gustav Mahler, celebrul dirijor şi compozitor, a decedat la 18 mai 1911, pentru că medicina nu descoperise încă cea mai importantă armă împotriva bacteriilor. Tânăra Mariana Bridi da Costa, în vârstă de 20 de ani, a fost răpusă de bacterii în 2009, pentru că arma antibioticelor se uzase deja. Iar astăzi, 6 ani mai târziu, ea este pe cale să cedeze total. În Europa, 25.000 de oameni mor, în fiecare an, din cauza unor infecţii cu agenţi patogeni faţă de care antibioticele nu mai au nici un efect.
Această evoluţie e atât de dramatică, încât, între timp, şi-au dat seama până şi politicienii că este nevoie de o acţiune urgentă. La Summit-ul de la Elmau, cele şapte naţiuni cel mai dezvoltate industrial ale lumii au căzut de acord în privinţa necesităţii înăspririi condiţiilor de prescripţie a antibioticelor. Dar avertismentele microbiologilor ar fi trebuit auzite cu câteva decenii mai devreme. Încă în urmă cu 30 de ani, aceştia avertizau că "Folosirea antibioticelor elimină bacteriile care nu se pot apăra împotriva atacului, dar împreună cu ele nu sunt eliminate şi cele care «învaţă» să opună rezistenţă".
Drumuri noi
Între timp, aflaţi sub o presiune din ce în ce mai puternică, cercetătorii caută drumuri noi pentru combaterea bacteriilor letale. Şi, din fericire, natura pune permanent la dispoziţie substanţe ce întăresc apărarea organismului. În prezent, oamenii de ştiinţă studiază bacterii care îşi atacă propriii concurenţi ameninţători: bacteriile "amabile". Cercetătorul american Kim Lewis a realizat recent un recipient special care imită spaţiul vital natural al microorganismelor. Capturate în nişte încăperi minuscule, umplute cu pământ, ele se pot înmulţi, dar nu şi "evada". După două săptămâni de maturare, Lewis a completat probele biologice cu un microb nou, provocând, astfel, lupta între bacterii. Bacteria din pământ, Eleftheria terrae, a acţionat împotriva noilor veniţi cu o substanţă necunoscută până acum: Teixobactina, împotriva căreia invadatorii nu se pot apăra. În laborator, în mod obişnuit, cercetătorii au nevoie doar de câteva săptămâni pentru a spori rezistenţa bacteriilor faţă de o substanţă activă nouă, cel mult de câteva luni. Dar de data aceasta, nu s-a întâmplat aşa. În niciunul din experimente bacteriile nu s-au putut impune în faţa Teixobactinei.
În rândul populaţiei şi al animalelor din crescătorii se dezvoltă permanent noi rezistenţe. Conform unui sondaj "Forsa", unei treimi dintre europeni li s-a prescris cel puţin o dată pe an un antibiotic. Cel mai des, fără vreun motiv serios, de pildă, împotriva unor răceli banale. Asta pune în pericol tratarea unor afecţiuni mai grave. Numeroase intervenţii chirurgicale, precum cezarienele, operaţiile pe cord sau pe intestin, funcţionează doar pentru că antibioticele protejează pacienţii de infecţii.
Prin intervenţia lor imprudentă în actul medical, prin nerespectarea unor minime reguli de igienă în spitale şi prin miile de tone de antibiotice folosite pentru protecţia plantelor şi a animalelor împotriva bolilor, oamenii n-au făcut decât să sporească rezistenţa celor mai "îndârjite" dintre bacterii. În acelaşi timp, progresul a stagnat vreme îndelungată: din 2007, pe piaţă n-a mai apărut nicio clasă nouă de antibiotice. Industria farmaceutică şi-a pierdut interesul. Cine vrea să câştige bani, mizează pe bolile cronice. Medicamente contra tensiunii şi a colesterolului li se prescriu pacienţilor pe tot parcursul vieţii.
"Trebuie să încercăm să înlocuim antibioticele peste tot unde se poate", spun astăzi specialiştii. Pentru că folosirea lor întâmplătoare nu omoară doar agenţii patogeni producători de boli, ci şi microbii "buni", indispensabili pentru sănătatea oamenilor.
Bacteriile-medicament
Pentru a înţelege mai bine esenţa acestor bacterii care ne "colonizează", cercetătorii germani cresc şoareci cu însuşiri ereditare total identice. După ce au fost infectate cu Salmonella, evoluţia rozătoarelor nu a fost aceeaşi. La unele dintre ele, bacteriile "amabile" s-au "împotrivit" agentului patogen, astfel că există acum o listă cu 10 bacterii care ar putea fi, eventual, cultivate, pentru anihilarea agenţilor patogeni maligni şi pentru a-i ajuta în mod natural pe zecile de mii de pacienţi care se infectează an de an în spitalele din Europa.
Bacteriofagi (sau simplu fagi) se numesc virusurile care îmbolnăvesc exclusiv bacteriile. Ei se găsesc în organismul nostru, în sol şi în aer. În doar 1 ml de apă de mare mişună aproape 1 miliard de bacteriofagi. În camerele frigorifice ale institutelor de cercetare sunt depozitate circa 350 de tulpini verificate şi analizate. Unele au fost "pescuite" din instalaţiile de epurare a apelor reziduale din spitale, astfel că probabilitatea de a descoperi nu doar bacteriile rezistente la antibiotice, ci şi "duşmanii" acestora, este deosebit de mare.
Cercetătorii sunt optimişti. Dacă s-ar putea ţine sub control doar cele mai periculoase 10 bacterii spitaliceşti, cărora să li se "opună" câte 100 de bacteriofagi adecvaţi, ar exista un mare arsenal de posibilităţi terapeutice. În ţări precum Georgia, bacteriofagii se folosesc de foarte multă vreme şi se găsesc la toate farmaciile, pentru că în fosta URSS studierea lor se promova intens. Dar studiile realmente bune sunt puţine, iar cunoştinţele despre gradul lor de eficienţă şi despre posibile riscuri sunt încă reduse. În Franţa, Belgia şi Elveţia încep, în aceste luni, primele studii clinice importante. Circa 200 de pacienţi cu arsuri grave urmează a fi trataţi cu bacteriofagi, pentru că rănile lor au fost infectate cu E.coli sau Pseudomonas-aeruginosa. În luna iunie, va avea loc o reuniune la care autoritatea farmaceutică europeană a invitat cercetătorii specializaţi în bacteriofagi.
Dar pentru unii medici, totul durează mult prea mult. Burkhard Wippermann, un specialist în chirurgie ortopedică, nu mai vrea să aştepte. El încearcă deja să-i ajute cu bacteriofagi pe pacienţii cu răni nevindecabile şi are voie să folosească terapii neexperimentate încă, doar în cazuri excepţionale, în care nu se mai poate face nimic. Bacteriofagii pe care îi foloseşte sunt din Georgia. În urmă cu câţiva ani, la cabinetul lui s-a prezentat o pacientă căreia urma să i se amputeze un picior din cauza unei infecţii. Medicul a tratat-o cu bacteriofagi şi a reuşit, efectiv, să-i salveze piciorul. După aprecierea lui, după terapia cu bacteriofagi, peste jumătate din pacienţi se simt mai bine.
Mai sunt multe de studiat şi multe de înţeles. Iar timpul presează. Cu fiecare călătorie în afara Europei, rezistenţele la boli se extind. Peste tot în lume. Conform unui studiu publicat recent de un grup de cercetători americani, 70% dintre persoanele care călătoresc în India şi aproape 50% dintre cele care îşi petrec vacanţele în sud-estul Asiei se întorc acasă cu bacterii în intestin, rezistente la numeroase antibiotice.
Anii care vin vor arăta dacă oamenii vor câştiga, pentru a doua oară, lupta cu microbii sau dacă medicina se reîntoarce la prişniţe cu muştar.