Adio antibiotice
...După un concert în celebra "Carnegie Hall" din New York, dirijorul se prăbușește cuprins de febră. De câtăva vreme, îl chinuie o infecție la amigdale. Cere ajutorul celor mai vestiți specialiști de la Institutul Pasteur din Paris. Când aceștia îi analizează sângele la microscop, observă mase gigantice de bacterii. Și, din păcate, nu mai pot face nimic pentru el...
...La Espirito Santo, o femeie tânără suferă de o infecție urinară chinuitoare. Fusese de două ori pe lista propunerilor Braziliei pentru concursul Miss World, iar acum microbii îi distrug țesuturile. Medicii îi amputează mâinile și, ceva mai târziu, picioarele. Nimic n-o mai poate salva.
Doi oameni, doi morți - între destinele lor, o eră de siguranță înșelătoare: era antibioticelor. Gustav Mahler, celebrul dirijor și compozitor, a decedat la 18 mai 1911, pentru că medicina nu descoperise încă cea mai importantă armă împotriva bacteriilor. Tânăra Mariana Bridi da Costa, în vârstă de 20 de ani, a fost răpusă de bacterii în 2009, pentru că arma antibioticelor se uzase deja. Iar astăzi, 6 ani mai târziu, ea este pe cale să cedeze total. În Europa, 25.000 de oameni mor, în fiecare an, din cauza unor infecții cu agenți patogeni față de care antibioticele nu mai au nici un efect.
Această evoluție e atât de dramatică, încât, între timp, și-au dat seama până și politicienii că este nevoie de o acțiune urgentă. La Summit-ul de la Elmau, cele șapte națiuni cel mai dezvoltate industrial ale lumii au căzut de acord în privința necesității înăspririi condițiilor de prescripție a antibioticelor. Dar avertismentele microbiologilor ar fi trebuit auzite cu câteva decenii mai devreme. Încă în urmă cu 30 de ani, aceștia avertizau că "Folosirea antibioticelor elimină bacteriile care nu se pot apăra împotriva atacului, dar împreună cu ele nu sunt eliminate și cele care «învață» să opună rezistență".
Drumuri noi
Între timp, aflați sub o presiune din ce în ce mai puternică, cercetătorii caută drumuri noi pentru combaterea bacteriilor letale. Și, din fericire, natura pune permanent la dispoziție substanțe ce întăresc apărarea organismului. În prezent, oamenii de știință studiază bacterii care își atacă propriii concurenți amenințători: bacteriile "amabile". Cercetătorul american Kim Lewis a realizat recent un recipient special care imită spațiul vital natural al microorganismelor. Capturate în niște încăperi minuscule, umplute cu pământ, ele se pot înmulți, dar nu și "evada". După două săptămâni de maturare, Lewis a completat probele biologice cu un microb nou, provocând, astfel, lupta între bacterii. Bacteria din pământ, Eleftheria terrae, a acționat împotriva noilor veniți cu o substanță necunoscută până acum: Teixobactina, împotriva căreia invadatorii nu se pot apăra. În laborator, în mod obișnuit, cercetătorii au nevoie doar de câteva săptămâni pentru a spori rezistența bacteriilor față de o substanță activă nouă, cel mult de câteva luni. Dar de data aceasta, nu s-a întâmplat așa. În niciunul din experimente bacteriile nu s-au putut impune în fața Teixobactinei.
În rândul populației și al animalelor din crescătorii se dezvoltă permanent noi rezistențe. Conform unui sondaj "Forsa", unei treimi dintre europeni li s-a prescris cel puțin o dată pe an un antibiotic. Cel mai des, fără vreun motiv serios, de pildă, împotriva unor răceli banale. Asta pune în pericol tratarea unor afecțiuni mai grave. Numeroase intervenții chirurgicale, precum cezarienele, operațiile pe cord sau pe intestin, funcționează doar pentru că antibioticele protejează pacienții de infecții.
Prin intervenția lor imprudentă în actul medical, prin nerespectarea unor minime reguli de igienă în spitale și prin miile de tone de antibiotice folosite pentru protecția plantelor și a animalelor împotriva bolilor, oamenii n-au făcut decât să sporească rezistența celor mai "îndârjite" dintre bacterii. În același timp, progresul a stagnat vreme îndelungată: din 2007, pe piață n-a mai apărut nicio clasă nouă de antibiotice. Industria farmaceutică și-a pierdut interesul. Cine vrea să câștige bani, mizează pe bolile cronice. Medicamente contra tensiunii și a colesterolului li se prescriu pacienților pe tot parcursul vieții.
"Trebuie să încercăm să înlocuim antibioticele peste tot unde se poate", spun astăzi specialiștii. Pentru că folosirea lor întâmplătoare nu omoară doar agenții patogeni producători de boli, ci și microbii "buni", indispensabili pentru sănătatea oamenilor.
Bacteriile-medicament
Pentru a înțelege mai bine esența acestor bacterii care ne "colonizează", cercetătorii germani cresc șoareci cu însușiri ereditare total identice. După ce au fost infectate cu Salmonella, evoluția rozătoarelor nu a fost aceeași. La unele dintre ele, bacteriile "amabile" s-au "împotrivit" agentului patogen, astfel că există acum o listă cu 10 bacterii care ar putea fi, eventual, cultivate, pentru anihilarea agenților patogeni maligni și pentru a-i ajuta în mod natural pe zecile de mii de pacienți care se infectează an de an în spitalele din Europa.
Bacteriofagi (sau simplu fagi) se numesc virusurile care îmbolnăvesc exclusiv bacteriile. Ei se găsesc în organismul nostru, în sol și în aer. În doar 1 ml de apă de mare mișună aproape 1 miliard de bacteriofagi. În camerele frigorifice ale institutelor de cercetare sunt depozitate circa 350 de tulpini verificate și analizate. Unele au fost "pescuite" din instalațiile de epurare a apelor reziduale din spitale, astfel că probabilitatea de a descoperi nu doar bacteriile rezistente la antibiotice, ci și "dușmanii" acestora, este deosebit de mare.
Cercetătorii sunt optimiști. Dacă s-ar putea ține sub control doar cele mai periculoase 10 bacterii spitalicești, cărora să li se "opună" câte 100 de bacteriofagi adecvați, ar exista un mare arsenal de posibilități terapeutice. În țări precum Georgia, bacteriofagii se folosesc de foarte multă vreme și se găsesc la toate farmaciile, pentru că în fosta URSS studierea lor se promova intens. Dar studiile realmente bune sunt puține, iar cunoștințele despre gradul lor de eficiență și despre posibile riscuri sunt încă reduse. În Franța, Belgia și Elveția încep, în aceste luni, primele studii clinice importante. Circa 200 de pacienți cu arsuri grave urmează a fi tratați cu bacteriofagi, pentru că rănile lor au fost infectate cu E.coli sau Pseudomonas-aeruginosa. În luna iunie, va avea loc o reuniune la care autoritatea farmaceutică europeană a invitat cercetătorii specializați în bacteriofagi.
Dar pentru unii medici, totul durează mult prea mult. Burkhard Wippermann, un specialist în chirurgie ortopedică, nu mai vrea să aștepte. El încearcă deja să-i ajute cu bacteriofagi pe pacienții cu răni nevindecabile și are voie să folosească terapii neexperimentate încă, doar în cazuri excepționale, în care nu se mai poate face nimic. Bacteriofagii pe care îi folosește sunt din Georgia. În urmă cu câțiva ani, la cabinetul lui s-a prezentat o pacientă căreia urma să i se amputeze un picior din cauza unei infecții. Medicul a tratat-o cu bacteriofagi și a reușit, efectiv, să-i salveze piciorul. După aprecierea lui, după terapia cu bacteriofagi, peste jumătate din pacienți se simt mai bine.
Mai sunt multe de studiat și multe de înțeles. Iar timpul presează. Cu fiecare călătorie în afara Europei, rezistențele la boli se extind. Peste tot în lume. Conform unui studiu publicat recent de un grup de cercetători americani, 70% dintre persoanele care călătoresc în India și aproape 50% dintre cele care își petrec vacanțele în sud-estul Asiei se întorc acasă cu bacterii în intestin, rezistente la numeroase antibiotice.
Anii care vin vor arăta dacă oamenii vor câștiga, pentru a doua oară, lupta cu microbii sau dacă medicina se reîntoarce la prișnițe cu muștar.