Roşia Montană, la un pas de patrimoniul mondial!

- După ce au ocolit sistematic, din 2000 încoace, o soluţie în problema Roşiei Montane, autorităţile române sunt, în sfârşit, hotărâte să salveze patrimoniul cultural şi natural al Apusenilor. Guvernul Dacian Cioloş a decis să protejeze Roşia Montană, prin includerea ei pe lista patrimoniului UNESCO, şi caută soluţii concrete de finanţare pentru dezvoltarea zonei -

O decizie curajoasă

Vreme de 16 ani s-au codit autorităţile să ia o decizie fermă în problema Roşiei Montane. Presaţi, pe de o parte, de banii şi de lobby-ul insidios al celor de la Gold Corporation, iar pe de altă parte, de o societate civilă tot mai vocală, care solicita salvarea pa­trimoniului istoric din Munţii Apuseni, ofi­cialii ministeriali au preferat strategia tragerii de timp: nici nu au blocat investiţia în exploatarea auriferă cu cia­nuri, dar nici nu au dat toate avizele necesare de­marării proiectului. Nodul gordian a fost tăiat de noul guvern al premierului Cioloş, care, deşi abia instalat, demonstrează ce înseamnă să ai cu adevărat curajul de a rezolva o problemă majoră cu impact popular uriaş.
La doar câteva săptămâni după ce declarase lo­calitatea sit istoric de importanţă naţională (cate­go­ria A), Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, mai face un extraordinar cadou Roşiei Montane. Vineri, 5 februarie, în preziua serbării primei atestări docu­men­tare a faimoaselor mine de aur din Apuseni, Mi­nis­terul Culturii şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădu­rilor au comunicat către Centrul Patrimoniului Mon­dial de la Paris, intenţia de înscriere a Peisajului cultu­ral minier Roşia Montană în lista indicativă a Ro­mâ­niei pentru Patrimoniul Mondial! O mare vic­to­rie pen­tru apărătorii Roşiei Montane, un pas decisiv pentru sal­varea ei şi un pre­ce­dent pentru alte zone de mare importanţă ale României, vizate, şi ele, de in­tenţii de ex­ploa­tare minieră, ce riscă să producă ade­vărate dezastre cultu­rale şi naturale.

Grup de lucru pentru Roşia Montană

Potrivit evaluărilor ministeriale, Roşia Montană în­deplineşte cinci dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poa­tă fi înscris în Lista Pa­tri­moniului Mon­dial. Încadrarea propusă de mi­nis­terele Culturii şi Mediului este în categoria "peisaj cul­tural", care vizează recunoaşterea interacţiunii pozitive între om şi mediul său natural. Prezenţa Ro­şiei în Lista indicativă naţională este doar primul pas în vederea includerii sale în Patrimoniul Mondial. Urmează un întreg proces de documentare, la finalul căruia, peste câţiva ani, statul român poate înainta do­sarul de candidatură către Centrul Patrimoniului Mon­­dial. Până atunci, Guvernul României anunţă deja începerea unor ample consultări cu comunitatea locală şi cu experţi din societatea civilă, pentru a găsi cea mai bună strategie pentru viitorul Roşiei Mon­tane. Cinci ministere vor face parte din acest "task force", cum l-a numit ministrul Culturii!
La doar o zi după oficializarea deciziei lor, mi­nis­trul Culturii, Vlad Alexandrescu, şi ministrul Me­diu­lui, Cristiana Paşca-Palmer, au profitat de orga­nizarea, la Muzeul Ţăranului Român, a Zilei Roşiei Montane, pentru a se întâlni cu zecile de moţi veniţi la eveniment şi pentru a le explica planurile de viitor ale Guvernului, în legătură cu mult-încercata zonă a Mun­ţilor Apuseni. Cristiana Paşca-Palmer şi Vlad Alexandrescu i-au asigurat, atât pe roşieni, cât şi pe aprigii lor susţinători din Bucureşti, că dezvoltarea Roşiei Montane este obiectiv prioritar pentru Guver­nul Cioloş. Am profitat de prezenţa celor doi miniştri la eveniment, pentru a le cere să ne explice cum văd ei viitorul unei Roşii Montane fără cianuri.

VLAD ALEXANDRESCU, Ministrul Culturii
Cinci ministere îşi unesc forţele pentru viitorul Roşiei

"Decizia noastră a venit în urma unor studii foarte serioase. Am ajuns, astfel, alături de Ministerul Me­diu­lui, la înscrierea peisajului cul­tural-minier Roşia Mon­tană în lista indicativă a României pentru Patri­mo­niul Mondial al Umanităţii. După cum ştiţi, aceas­tă decizie vine în urma unei lungi etape de amânări şi ezitări. Noi ne-o asu­măm la modul cel mai ferm şi res­ponsabil. Ştim că ea va aduce vi­zi­bilitate unui pei­saj de excepţie. Galeriile romane de exploa­tare au­ri­feră de la Roşia Montană sunt unice în Europa. Nicăieri nu s-a mai păstrat această tehnologie, ca să nu mai vorbim de cei peste 8 kilometri de galerii miniere care se găsesc în ţara noastră!
Astăzi este prima etapă din acest program, care va trebui continuat printr-o colabo­ra­re a comunităţii locale, a adminis­tra­ţiei locale, a locuitorilor din zonă, astfel încât să putem avansa cu acest dosar şi să obţinem in­clu­derea peisajului cultural-minier de la Roşia Montană în patrimo­niul UNESCO.
Pe de altă parte, suntem con­şti­enţi că trebuie să ne îngrijim şi de viitorul oamenilor care locu­iesc acolo. Dacă până acum orga­ni­zaţiile non-gu­ver­namentale au fost oarecum singure în a încerca să-şi imagineze un viitor pentru forţa de muncă din zonă, a sosit vremea ca Guvenul României să se preocupe în mod planificat, responsabil, de viitorul ce­lor de acolo. Pe 16 februarie, va avea loc o primă întâlnire între reprezentanţi ai mi­nis­terelor Mediului, Culturii, Economiei, Fon­du­rilor Europene şi Agriculturii, în care vom încerca să punem cap la cap toate ide­ile pentru o dezvoltare a zonei, care să res­pecte patri­moniul cultural şi patrimoniul natural, echilibrul ecologic care se găseşte în momentul de faţă la Roşia Montană, printr-o schemă de dezvoltare durabilă, care să ţină seama de fonduri europene şi de fon­duri naţionale. Este, într-adevăr, ceva ce nu s-a mai făcut la noi! Am dori ca socie­ta­tea civilă să vină cu idei şi să trimită câte un reprezentant la această întâlnire, la care se vor pune bazele unui grup de lucru pentru Ro­şia Montană, care va implica toate aceste mi­nistere, astfel încât peisajul cultural şi mediul natu­ral să nu fie alterate, dimpotrivă, să fie puse în valoare şi să dea un sens vieţii oamenilor de acolo. Pornind de la ceea ce vrem să facem, vom găsi şi resursele. Vom porni de la idei, de la ce vrem să facem în Roşia Mon­tană în con­tinuare, şi apoi vom căuta diverse axe din pro­gra­mele europene sau naţionale, pentru finan­ţarea aces­tor idei. E un mod nou de a gândi al Gu­ver­nului Cio­loş, de a porni de la ceea ce vrem să facem către sur­­sele de finanţare, şi nu de la sur­sele de finanţare care să ne mode­leze ceea ce vrem să facem".

CRISTIANA PAŞCA-PALMER, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Cea mai bună soluţie: "economia verde"

"Când a pornit această iniţiativă de a gândi un proiect de dezvoltare alternativă pentru Roşia Montană, am plecat de la ideea de peisaj cultural. Peisajul cultural exprimă cel mai bine interacţiunea dintre om şi natură, felul în care omul a transformat natura de-a lungul timpului. La Roşia, există un peisaj cultural atât de deosebit, încât dorim să-l introducem pe lista patrimoniului cultural UNESCO, iar asta reprezintă o ocazie extraordinară pentru comunitatea locală de a gândi alternative de dezvoltare care să fie bazate pe valoarea acestui patrimoniu. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este responsabil şi pen­tru păs­tra­rea patrimoniului natural al ţării, acesta este unul din­tre motivele pentru care, alături de domnul ministru Alexandrescu, am acceptat să pornim acest proiect-pi­lot pentru Roşia Montană, care ar putea să fie re­pli­cat în alte zone frumoase ale ţării, chiar zone mi­niere, unde avem această valoare de patrimoniu cultural, de tra­diţii, şi care, datorită faptului că mine­ritul este acum în declin, sunt cumva abandonate. E mult de lucru, dar dacă venim toţi la masă şi ne punem ideile creative la un loc, pu­tem găsi cele mai bune soluţii, astfel încât acolo să existe o viziune a ceea ce eu aş numi «eco­no­mie ver­de». Economia verde este una dintre direcţiile pe care ni le-am pro­pus la minis­terul Mediului anul acesta şi care, foarte concret, în­seam­­nă să facem această legătură în­tre mediu, natură şi dezvoltare eco­nomică şi socială. A existat în ul­timavreme o ten­siune între cât de mult ne dez­voltăm şi cât de mult protejăm mediul, fără ca, de fapt, să vedem că există şi puncte de intersecţie, pe care le putem folosi în be­neficiul comunităţilor. Roşia Mon­ta­nă este un brand care asigură valoare adăugată eco­nomică. Se pot ima­gina tot felul de mici afaceri lo­cale, de la tu­rism la agri­cultură ecologică. Este o zonă care atrage deja multă lume din ţară şi din străinătate, iar asta poate fi valorificat economic, pentru o viaţă mai bună pentru localnici. Mă bucur că e o iniţiativă îmbrăţişată de întregul Guvern şi sperăm să reuşim ceva foarte con­cret, foarte aplicat, care să aibă rezul­tate vizibile".


Foto: Facebook - Rosia Montana in UNESCO World Heritage