Mintea pusă puţin la contribuţie, cam asta e tot ce pretinde noul regim aflat la modă, în momentul de faţă, venit tocmai din Canada. "Clean eating" înseamnă să mâncăm cât mai curat, mai proaspăt şi mai netratat. Iniţiatoarea lui, experta canadiană în probleme de nutriţie, Tosca Reno, a ajutat - cu reţetele ei - milioane de americani să "obţină" silueta visată. Chiar şi manechine sau actriţe celebre, precum Miranda Kerr sau Gwyneth Paltrow, se declară entuziasmate de acest "val" de alimentaţie sănătoasă, a cărui atractivitate constă într-o formulă cât se poate de simplă: jos mâinile de pe toate produsele cu care încearcă să ne tenteze şi să ne vrăjească industria! Gata cu adaosurile sintetice, cu edulcoranţii şi cu tot ceea ce îngraşă. Şi acest pas atât de simplu aduce după sine extrem de mult: 1 kg de grăsime mai puţin, într-o singură săptămână - în funcţie de greutatea de pornire şi de predispoziţie. Este mai puţin, ce-i drept, decât la curele de slăbire "radicale", precum "magica supă de varză", dar kilogramele "dispar" pe durată lungă. Iar mâncărurile recomandate de Clean eating - mâncărică de linte, salată cu piept de pui sau spaghete integrale Carbonara, cu somon, sunt foarte gustoase, satură pe termen lung şi ne scutesc de matematicile superioare: număratul caloriilor sau acordarea de puncte. Şi dacă un aliment este "îngăduit", se pot mânca şi două porţii din el, pentru că săturându-ne mai repede, nu creează automat senzaţia de saţietate. Iar psihicul profită şi el, dacă "alungăm" din farfurii suplimentele alimentare încărcate cu chimicale.
Abţinerea de la fast-food, mâncărurile congelate sau supele instant, nu reprezintă, însă, decât una dintre condiţiile Clean eating-ului. La fel de importantă este combinarea substanţelor nutritive potrivite. "Cei ce vor să slăbească trebuie să combine sursele slabe de proteine, precum carnea de pui, iaurtul natural sau lintea, cu hidraţii de carbon, bogaţi în fibre, din cerealele integrale, legume şi fructe", spune Tosca Reno.
Nu există, deci, niciun dezavantaj? Nici măcar o "chichiţă"? Ba da, ar fi următorul: cei ce "trec" pentru prima oară la alimente pure, neprelucrate, trebuie să se gândească puţin la propria alimentaţie, să fie preocupaţi de ea, să fie atenţi la ce cumpără. Şi cam asta ar fi tot. Pentru că ceea ce trebuie să mai ştiţi despre Clean eating aflaţi în cele ce urmează.
Alimentaţie curată înseamnă mai mult decât regim: este un stil de viaţă
Ce puteţi mânca şi ce nu
În principiu, totul e permis, inclusiv hidraţii de carbon. Cu condiţia ca în farfurii să ajungă, pe cât se poate, ingrediente naturale - mai ales legume, cereale integrale, salate, fructe, peşte, uleiuri vegetale superioare, leguminoase, brânză, ouă sau iaurt curat. Tabu sunt pastele de la cutie sau congelate, supele la plic, mâncărurile asiatice de gata sau semipreparate, "îmbogăţite" cu tot felul de întăritoare, substanţe colorante şi alte adaosuri sintetice.
Regula de bază: dacă pe etichetă sunt menţionate mai mult de 5 adaosuri, înseamnă că produsul a fost excesiv "doftoricit". Pe lista cu produsele "mai bine nu" se află şi zahărul rafinat sau făina albă. În loc de chifle sau franzelă albă, suporterii Clean eating consumă pâine integrală; în loc de zahăr, se folosesc, ca îndulcitori naturali, mierea sau siropul de agave. Carnea (e o excepţie, din când în când) trebuie să provină de la animale care pasc în libertate pe pajişti şi cărora nu li s-au administrat hormoni ori antibiotice.
De ce se slăbeşte, de fapt, cu regimul Clean eating?
Nu tu calorii numărate, nu înfometare, ba chiar 5-6 mese pe zi (mai "mici", ce-i drept) şi totuşi kilogramele dispar unul câte unul, în mod uimitor. Motivul principal: metoda Clean eating trece fructele, salatele şi cerealele integrale în fruntea listei cu priorităţi. "Alimentele vegetale conţin multe fibre şi multă apă. Satură rapid şi bine, deşi conţin calorii puţine", spun experţii.
Un alt argument: "Alimentele aromatizate puternic, precum supele la plic, iaurturile cu fructe sau pizze «de gata», ne fac mai degrabă să mâncăm mai mult, să depăşim punctul de saturaţie. Şi astfel consumăm mai multe calorii decât am dori, de fapt". Important de ştiut: substanţe aromatizante există doar în alimentele prelucrate; în legumele, fructele sau carnea neprelucrate, ele sunt interzise.
Un alt avantaj al Clean eating-ului: multe mâncăruri combină hidraţii complecşi de carbon cu proteine preţioase. Acest "duo" inteligent - de exemplu, din fulgii de ovăz cu lapte, din salata verde cu piept de pui sau din fileul de peşte cu orez integral - menţine constant nivelul glicemiei şi satură continuu. Mai ales proteinele stimulează suplimentar metabolismul. Organismul consumă cam o treime din caloriile pe care le asimilează din proteine, doar pentru valorificarea acestor substanţe nutritive.
Trecerea la regimul Clean eating este un profit pentru sănătate?
Cercetătorii sunt optimişti. Multe femei care renunţă la edulcoranţi, potenţiatori de gust, stabilizatori sau emulgatori, declară că organismul lor profită în mod evident. Starea pielii se ameliorează, somnul devine mai profund, dispar migrenele, creşte puterea de concentrare, răcelile se răresc etc. În momentul de faţă, dovezile ştiinţifice pentru promisiunile Clean eating-ului lipsesc, ce-i drept, dar efectele negative ale unor adaosuri sunt deja cunoscute. Se ştie, de pildă, că emulgatorii provoacă - pe durată lungă - infecţii în organism. Cercetătorii de la Georgia State University (Atlanta) au atras atenţia asupra acestui pericol, chiar în 2015, în revista de specialitate "Nature". Şi invers, legumele, fructele şi cerealele integrale din culturi optime, alimentează organismul cu vitamine şi substanţe minerale - adaosurile pentru un metabolism sănătos.
Combinaţia optimă pentru fiecare zi conţine:
1. Carbohidraţi complecşi (mai ales cereale integrale, orez natural, legume, salate, fructe).
2. Proteine slabe (de ex. carne de pui, brânză de vaci slabă, tofu, linte).
3. Grăsimi sănătoase (de ex. peşte, nuci, uleiuri presate la rece).
Cele 7 porunci ale Clean eating
1. Oferiţi-vă un mic dejun sănătos. Este cea mai importantă masă de peste zi. Pune în mişcare metabolismul energetic.
2. Luaţi 5-6 mese "mici" pe tot parcursul zilei. Menţin în turaţie maximă arderea caloriilor şi împiedică apariţia "atacurilor" de foame.
3. Combinaţi - la fiecare masă - proteinele cu hidraţii complecşi de carbon. Este combinaţia optimă. Satură durabil şi stopează stocarea grăsimilor.
4. Consumaţi doar în mod excepţional produse fast-food, mâncăruri gata preparate şi zahăr. Este un trio periculos. Nimic nu duce mai repede la supragreutate.
5. Nu vă zgârciţi la legume şi fructe. Produsele biologice de sezon, din culturi regionale, oferă cantitatea maximă de substanţe vitale.
6. Evitaţi produsele alimentare cu peste 5 adaosuri. O regulă simplă, dar eficientă. Alimentele cu mai mult de 5 adaosuri sunt doar în cazuri rarisime "curate". În plus, adaosurile (de ex. substanţele aromatizante, edulcoranţii etc.) pot "păcăli" senzaţia naturală de saţietate.
7. Beţi zilnic 2 l de lichide: apă, ceaiuri de plante neîndulcite sau suc de legume diluat cu apă. Stimulează senzaţia naturală de saţietate.
Cum se pune în mişcare metabolismul
Metabolismul este cel care "decide" cât de repede se pune mâncarea pe şolduri. Cu următoarele 5 alimente puteţi programa organismul pe ardere de grăsimi.
1. Apa. Apa este mediul necesar organismului pentru toate procesele de metabolizare. Şi ne ajută să slăbim, după cum arată o cercetare efectuată în 2013. Subiecţii, care în timpul unui regim au băut zilnic 1 l de apă în plus, au slăbit cu 2 kg mai mult.
2. Proteinele. Ouăle, laptele degresat, peştele, lintea, pâinea integrală sau carnea de pui susţin - cu proteinele lor - musculatura. Şi activează metabolismul energetic, prin hormonul glucagon. Această substanţă transmiţătoare are "grijă" ca grăsimile să fie descompuse şi transformate în zahăr.
3. Fibrele. Fulgii de ovăz, muesli, germenii de grâu şi seminţele de in sunt surse de fibre nemaipomenite. Carbohidraţii complecşi aprovizionează organismul cu energie, pe durată lungă. Şi nu produc oboseală, aşa cum o fac carbohidraţii din pâinea albă, din produsele de patiserie sau din băuturile carbogazoase.
4. Cafeaua neagră. Studiile arată că o ceaşcă de cafea neagră stimulează transformarea caloriilor. Iar ceaiul verde pune chiar şi mai intens în mişcare metabolismul, datorită antioxidanţilor săi.
5. Condimentele iuţi. Chili, ardeii iuţi, piperul de Cayenne etc., "încing" efectiv organismul, datorită capsaicinei pe care o conţin. Pentru re-răcirea organismului, metabolismul consumă energie - adică mai multe sute de calorii pe zi.