Sute de autori, în mii de ani de civilizaţie, şi-au bătut capul şi şi-au tocit coatele ca să scrie toate aceste opere esenţiale ale umanităţii. Unii erau grafomani şi scriau cu o uşurătate incredibilă, alţii versificau pe şerveţele, la restaurant, la un şpriţ, sau pe tramvai, pe marginea ziarelor, în drum spre casă. Alţii aveau tabieturi dintre cele mai ciudate, se trezeau la 5 dimineaţa şi puneau tocul jos, negreşit, la ora 10, alţii se izolau în pustie, ca să poată scrie, alţii, care scriau îngrozitor de greu, îşi băteau, la propriu, în cuie, uşa camerei de lucru, ca să poată să depăşească "sindromul paginii albe".
Se poate scrie o mică serie despre cum se scrie, dar nimic nu s-ar vinde mai bine decât un volum despre uimitorul fenomen literar din penitenciarele României! Aproape 200 de puşcăriaşi au publicat peste 400 de cărţi în ultimii 3 ani! Şi nu orice fel de lucrări, ci, neapărat, lucrări ştiinţifice! E drept că, de când cu avântul luptei anti-corupţie, o bună parte din elita politică şi economică a României - începând cu Adrian Năstase şi Dan Voiculescu şi terminând cu foşti lideri ai Top 300 "Capital" - cei mai bogaţi români, ca Gigi Becali şi Ioan Niculae - a ajuns după gratii. Unii dintre ei chiar sunt profesori, altora le place să li se spună "profesori" şi chiar au scris cărţi, şi înainte să fie prinşi cu furtişaguri pe seama bugetului de stat, dar, să fim serioşi, majoritatea celor 200 de nume ale "noului val românesc" de la Rahova şi Poarta Albă nu au citit nici la şcoală, atâtea cărţi câte au scris într-un an!
Conform documentelor obţinute de presa cotidiană, cea mai mare inspiraţie au avut-o Dan Voiculescu şi Dinel Staicu. Ei deţin recordul cu câte zece lucrări "ştiinţifice" publicate de când se află în detenţie. Fondatorul OTV, Dan Diaconescu, a scris cinci cărţi, dar în listă apar şi nume ca Gigi Becali sau Cristi Borcea. Miza: pentru fiecare lucrare ştiinţifică, deţinutului i se reduce pedeapsa cu 30 de zile.
O întreagă reţea de complicităţi ilicite e în spatele acestei producţii masive de literatură de specialitate, care face să pălească chiar şi demersuri editoriale de amploare, precum "Biblioteca pentru Toţi". Mari profesori universitari şi şoricei de bibliotecă, edituri mai mult sau mai puţin obscure, comitete de etică care dorm pe ele şi o condamnabilă superficialitate a judecătorilor concură la marele succes numit "Biblioteca pentru Hoţi". Din nou, de vină nu e legea, chiar aşa permisivă şi cu dedicaţie cum e cea referitoare la scrisul în penitenciare, de vină sunt cei puşi să garanteze onesta ei punere în aplicare. Legea lui "merge şi aşa", care a omorât câteva zeci de tineri în Colectiv, funcţionează, încă bine-mersi, la toate nivelurile societăţii. Iar vinovaţii pentru starea aceasta de fapt au deja pregătite - nu se ştie niciodată cu DNA-ul ăsta! - pe lângă "necessaire" şi pijama, o lungă bibliografie pentru viitoare lucrări ştiinţifice.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
