DON LOTHROP - "Tăria dvs., ca români, se află în valoarea oamenilor"

- Om de afaceri, finanţist şi filantrop din Cincinnati, Ohio, SUA -

Americanul Don Lothrop, om de afaceri din Cincinnati, Ohio, crescut şi instruit parţial în Germania, este unul dintre stră­inii care au ajuns să numească România drept "ca­sa" lor, considerându-se "mai români decât ro­mâ­nii". Nu are paşaport românesc, dar a devenit un "român de suflet", adoptat... Locuieşte în SUA, dar, începând cu anul 2003, a aterizat la Bucureşti de 102 ori! Aproape o dată pe lună. A devenit "dependent" de tot ce e românesc, mai ales de oameni şi tradiţii. A pus bazele fundaţiei "RomaniaOne" (www. romaniaone.org), al cărei scop este "să restaureze demnitatea şi încrederea românilor în propriile în­cercări de a schimba realitatea prezentă". Când vorbeşte sau scrie despre România, Don Lothrop, afacerist, finanţist, filantrop, investitor şi ecologist, are calităţi de poet, de arhitect peisagist, de sociolog şi consultant politic. A lansat deja un concept inedit: one square meter at a time, prin care-i îndeamnă pe români să-şi aducă con­tribuţia la schimbarea Româ­niei cu puţinul pe care-l poate înfăptui fiecare. Gân­direa pozitivă este secretul pe care Lothrop îl îm­părtăşeşte tuturor: "Da­că românii", spune, "ar pu­tea să rupă ciclul gândirii negative şi s-ar concentra pe lucrurile bune din societate, această ţară ar sur­prinde întreaga lume. Oricum, România a făcut pro­grese mai mari în primii săi 25 de ani de demo­cra­ţie decât America în primii ei 125 de ani de inde­pendenţă".

"La Washington se ştie bine că România a realizat cele mai spectaculoase succese din lume în lupta împotriva corupţiei"

- Cartea dvs. de vizită arată că sunteţi om de afaceri, interesat, mai degrabă, de bani şi profit. Cum de v-au căzut ochii pe România, o ţară aflată tot timpul în coada ţărilor Comunităţii Europene?

- Simt ceva provocator în tonul dv., dar este o provocare convenabilă. Desigur, am avut norocul să mă nasc peste Ocean şi ştiu prin ce au trecut românii în ultimul sfert de secol democratic... Ştiu cum a fost ca mulţi dintre ei să-şi piardă slujba şi să fie nevoiţi să dea şpagă în stânga şi-n dreapta, ca să-şi poată construi o carieră. Ştiu cum a ajuns România un fel de ţară africană, când industria i-a fost distrusă, chiar de unii dintre responsabilii ei, lăsând-o să se bazeze nu­mai pe resursele subsolului, ca o colonie de la tro­pice. Ştiu cum au ajuns pădurile monumentale pe mâna unor corporaţii fără scrupule, naţionale şi internaţionale, cu concursul autorităţilor române corupte. Ştiu că medicii au plecat din ţară, la fel ca mun­citorii şi agricultorii, ştiu că cetăţenii români, cu o speranţă imensă în anii 90, sunt astăzi dezamă­giţi. Cu toate acestea, iubesc această ţară, şi acest popor!

- Venind şi plecând periodic, imaginând pro­iecte în cadrul fundaţiei "RomaniaOne", pe care o con­­duceţi, aţi avut posibilitatea de a urmări evo­luţia României postcomuniste, despre care aţi spus că are 90% lucruri bune şi 10%, lucruri rele. Ce semne bune aţi identificat în această evoluţie?

- Fără să mă gândesc prea mult, pot afirma că este vorba de o evoluţie extraordinară! Felul în care mun­­cesc românii din mediul privat, interesul de a fonda firme, fundaţii, ONG-uri, şcoli şi universităţi private, case moderne, ferme bio, pensiuni turistice, staţiuni de schi etc., ne dezvăluie un popor dinamic, in­ventiv, dedicat propăşirii naţionale. Este, de ase­me­­nea, extraordinar ceea ce s-a reuşit să se înfăp­tu­ias­că în domeniul securităţii cibernetice, al reducerii traficului de droguri şi persoane, al implicării mi­litare alături de SUA, al anti-corupţiei. Justiţia din această ţară, cel puţin în ultimii şase-şapte ani, a realizat progrese uimitoare. La Washington se ştie bine că România a realizat cele mai spectaculoase succese din lume în lupta împotriva corupţiei.

"Un general american care a fost în Afganistan, i-a descris pe români ca fiind printre cei mai de încredere şi competenţi soldaţi"

- Până mai ieri, imaginea României la Washing­ton era neagră...

- Lucrurile s-au mai schimbat în ultima vreme... România este văzută ca o ţară care preţuieşte liber­tatea individului şi loialitatea faţă de aliaţi. Un ge­neral american care a fost în Afganistan i-a descris pe ro­mâni ca fiind printre cei mai de încredere şi com­pe­tenţi soldaţi lângă care a luptat vreodată. Iar acest ge­neral a spus adevărul. Am întâlnit corupţie în Ro­mânia, de la funcţionarii din sate, până în ca­binetul de miniştri, dar n-am întâlnit încă un român care să nu-mi placă. De fapt, cel mai valoros lucru legat de această ţară nu sunt pământul, resursele, micii ori sar­malele, cu toate că şi acestea sunt foarte bune. Tăria dvs, ca români, se află în valoarea oa­menilor. Sunteţi un popor cu frica lui Dumnezeu, care ştie diferenţa dintre bine şi rău. Un popor plin de compasiune, care-şi ajută vecinii la nevoie; un po­­por ospitalier, care-şi tratează musafirii regeşte. Sunteţi inteligenţi, creativi şi inovatori, şi aţi adus omenirii multe descoperiri ştiinţifice semnificative - cu mult mai multe decât alte ţări de aceeaşi mărime. Sunteţi modeşti, dornici să învăţaţi de la străini, atunci când este ceva bun de învăţat. Sunteţi re­zistenţi, capabili să cădeţi în picioare, dacă aţi fost lo­viţi, fie cu o glumă, fie cu un zâmbet. Mai mult de­­cât orice, sunteţi un popor iubitor şi, în acelaşi timp, demn de a fi iubit. Aş fi fericit să consideraţi aces­te afirmaţii ca fiind spuse la persoana întâi, şi în numele meu.

- Aţi afirmat, într-un interviu, că România este foarte importantă pentru Statele Unite. A fost o de­claraţie protocolară?

- A fost o declaraţie sinceră, ştiu sigur acest lu­cru. În cercurile înalte de la Washington, acesta este un adevăr stabilit. Sunt domenii în care România stâr­neşte o mare admiraţie, cum ar fi lupta împotriva tra­ficului de droguri, lupta anti-teroristă, lupta pen­tru securi­tate cibernetică, contribuţia militară în di­verse col­ţuri ale lumii, lupta pentru demo­cra­ti­zarea socie­tă­ţilor emergente etc. Deşi a început în 1990, cu haos şi anti-democraţie, România este as­tăzi o societate stabilă. Am fost pe străzi după tra­ge­dia de la clubul Colectiv şi am văzut cât de schim­baţi sunt tinerii... Ei au reuşit să aducă la Palatul Victoria un guvern teh­nocrat, pe care-l simpatizez şi de la care toată lu­mea are mari aşteptări.

- Dacă aţi fi întrebat, în America, cum este viaţa activă în România, cum progresează men­ta­litatea democratică şi libertatea individuală, ce aţi răspunde?

- Am ce să răspund... Conducându-mi maşina de-a lungul României, am observat cât de mult s-a schimbat ţara. Oamenii obişnuiţi îşi folosesc banii şi timpul pentru a aduce o calitate mai înaltă în ser­vi­cii, produse şi inovaţii pentru comunităţile lor. Acest aspect este incredibil de încurajator, pentru că democraţia începe întotdeauna de jos, din sate şi oraşe. Democraţia defineşte oamenii obişnuiţi care fac schimbări în locurile în care trăiesc. O ţară de­mocratică nu este mai mult decât suma tuturor loca­lităţilor sale democratice, după cum PIB-ul nu este mai mult decât suma fiecărui efort individual. De­mo­craţia presupune cultura individualităţii, deoarece democraţia înseamnă puterea indivizilor. Nu func­ţionează bine în contextul naţionalismului, cum este în Ungaria şi, mai nou, în Polonia. În Statele Unite, ADN-ul democraţiei se defineşte prin expresia "la­să-mă în pace". Elimină birocraţia, uşurează-mi via­ţa şi lasă-mă să fac ceea ce vreau. Punct. Din această perspectivă, România are acelaşi ADN ca SUA, care înseamnă "vreau să fac ceea ce-mi place". Asta este o cultură specifică unor popoare de­­­mo­cratice.

"O casă frumoasă şi sigură"

- Aţi spus, undeva, pe un site, că "soluţia" pen­tru România este mult mai uşor de găsit decât pen­tru oricare altă ţară. Aţi putea să detaliaţi?

- Desigur... Dacă am putea (vedeţi, folosesc persoana întâi), pur şi simplu, să construim nişte autostrăzi, măcar pe direcţiile principale; dacă am elimina rapid lipsa de eficienţă a funcţionarilor şi birocraţia, n-ar mai fi multe de îndreptat. Avem un popor atât de talentat, avem atât de multe resurse naturale, încât văd indicele de dezvoltare la 7-8% pe an. România are cel mai bun aer, cea mai pură apă şi cel mai puţin contaminat sol din Europa. Poate în Scandinavia să mai fie la fel. Pe de altă parte, avem încă două teste de trecut. Unu: când votezi pentru con­siliile locale, votezi pe lista de partid sau pe lista de persoane pe care le cunoşti şi în care crezi? Doi: cine semnează contractele la primărie? Managerul pro­­fesionist angajat de consiliul local sau primarul? Primarul, în democraţie, nu semnează niciodată con­trac­te. În Olanda, Danemarca, Germania şi în alte ţări, consiliile locale angajează manageri profe­sio­nişti, aceia semnează şi răspund, nu primarii. În acest fel, este eliminată birocraţia şi, în special, co­rup­ţia. Dar partidele româneşti nu spun oamenilor ce înseamnă democraţia, de aceea organizaţia noas­tră, RomaniaOne, îşi propune să informeze publicul asupra acestor detalii.

- Aveţi o reţetă prin care România să devină imună la "alunecări", la corupţie, să ajungă ceea ce merită?

- Important este să ne concentrăm atenţia asupra ţării pe care o dorim. Singura limită este reticenţa noastră în faţa speranţei, a încrederii şi a unirii din spatele viziunii pozitive pentru naţiunea română. Trebuie să renunţăm la această reticenţă şi să primim din nou speranţa, încrederea şi unirea în sufletele noas­tre. Organizaţia RomaniaOne are un singur in­te­res: să creeze o Românie care oferă mai multă li­ber­tate şi oportunităţi decât oriunde în Europa, în aşa fel încât să lăsăm copiilor noştri o casă frumoa­să, curată şi sigură, în care să se simtă ocrotiţi.