Sute de autori, în mii de ani de civilizație, și-au bătut capul și și-au tocit coatele ca să scrie toate aceste opere esențiale ale umanității. Unii erau grafomani și scriau cu o ușurătate incredibilă, alții versificau pe șervețele, la restaurant, la un șpriț, sau pe tramvai, pe marginea ziarelor, în drum spre casă. Alții aveau tabieturi dintre cele mai ciudate, se trezeau la 5 dimineața și puneau tocul jos, negreșit, la ora 10, alții se izolau în pustie, ca să poată scrie, alții, care scriau îngrozitor de greu, își băteau, la propriu, în cuie, ușa camerei de lucru, ca să poată să depășească "sindromul paginii albe".
Se poate scrie o mică serie despre cum se scrie, dar nimic nu s-ar vinde mai bine decât un volum despre uimitorul fenomen literar din penitenciarele României! Aproape 200 de pușcăriași au publicat peste 400 de cărți în ultimii 3 ani! Și nu orice fel de lucrări, ci, neapărat, lucrări științifice! E drept că, de când cu avântul luptei anti-corupție, o bună parte din elita politică și economică a României - începând cu Adrian Năstase și Dan Voiculescu și terminând cu foști lideri ai Top 300 "Capital" - cei mai bogați români, ca Gigi Becali și Ioan Niculae - a ajuns după gratii. Unii dintre ei chiar sunt profesori, altora le place să li se spună "profesori" și chiar au scris cărți, și înainte să fie prinși cu furtișaguri pe seama bugetului de stat, dar, să fim serioși, majoritatea celor 200 de nume ale "noului val românesc" de la Rahova și Poarta Albă nu au citit nici la școală, atâtea cărți câte au scris într-un an!
Conform documentelor obținute de presa cotidiană, cea mai mare inspirație au avut-o Dan Voiculescu și Dinel Staicu. Ei dețin recordul cu câte zece lucrări "științifice" publicate de când se află în detenție. Fondatorul OTV, Dan Diaconescu, a scris cinci cărți, dar în listă apar și nume ca Gigi Becali sau Cristi Borcea. Miza: pentru fiecare lucrare științifică, deținutului i se reduce pedeapsa cu 30 de zile.
O întreagă rețea de complicități ilicite e în spatele acestei producții masive de literatură de specialitate, care face să pălească chiar și demersuri editoriale de amploare, precum "Biblioteca pentru Toți". Mari profesori universitari și șoricei de bibliotecă, edituri mai mult sau mai puțin obscure, comitete de etică care dorm pe ele și o condamnabilă superficialitate a judecătorilor concură la marele succes numit "Biblioteca pentru Hoți". Din nou, de vină nu e legea, chiar așa permisivă și cu dedicație cum e cea referitoare la scrisul în penitenciare, de vină sunt cei puși să garanteze onesta ei punere în aplicare. Legea lui "merge și așa", care a omorât câteva zeci de tineri în Colectiv, funcționează, încă bine-mersi, la toate nivelurile societății. Iar vinovații pentru starea aceasta de fapt au deja pregătite - nu se știe niciodată cu DNA-ul ăsta! - pe lângă "necessaire" și pijama, o lungă bibliografie pentru viitoare lucrări științifice.