"Umbra" lui Oprescu la... Bucureşti

Proiecte promovate de fostul primar al Ca­pitalei, Sorin Oprescu, şi votate de un con­siliu general obedient planurilor sale, stâr­nesc şi astăzi scandal între autorităţi şi o parte dintre bucureşteni.

"Umbra" lui Opres­cu stă încă de veghe asupra acestor proiecte. După cum se ştie, municipalitatea şi-a pro­pus să "modernizeze" şi să transforme Bucureştiul într-un oraş turistic. Deşi adevăratul interes turistic generat de acest oraş este tocmai felul în care s-a păstrat ce s-a mai păstrat din partea lui istorică, du­pă cam­paniile de demolări ceauşiste şi... opris­te, fostul edil avea ambiţia să croiască locuri de promenadă, trasee pentru biciclişti, par­ca­je subterane (precum este cel de la Uni­ver­si­tate, unde a fost reîngropată pentru tot­dea­una Academia Domnească Sfântul Sava) etc. Noua faţă a "Micului Paris" ar urma să vi­ze­ze în special spaţiul verde de pe bu­levardul Unirii, dintre Piaţa Constituţiei şi Piaţa Unirii, dar mulţi bucureşteni din zo­nă se opun. Într-o scrisoare adresată pri­ma­rului general interimar, asociaţiile locale de pro­prietari subliniază: "Ne opunem total şi ve­he­ment aprobării şi realizării acestui pro­iect. În prezent, pe Bulevardul Unirii avem o mică pădure de copaci, stejari şi tei în prin­cipal, crescută timp de 30 de ani, şi care, pe o lungime de aproximativ 600 de metri şi o lăţime de 20-30 metri, se constituie într-un veritabil plămân al oraşului, în timp fiind investite sume mari de bani în iluminatul aleilor, în reţelele de cabluri şi de conducte pen­tru irigarea copacilor, precum şi în spa­ţiul verde aferent". Practic, consilierii lui Opres­cu au decis defrişarea în masă a arbo­rilor. Riveranii sunt revoltaţi, de asemenea, de perspectiva transformării zonei într-un spaţiu al spectacolelor permanente, temân­du-se de poluarea fonică ce ar face un iad din viaţa de zi cu zi a oamenilor. Culmea lip­sei de pragmatism a primăriei unui oraş cu 1,5 milioane de maşini şi 200 de mii de locuri de parcare, este chiar desfiinţarea par­că­rilor din zonă, şi înlocuirea lor cu piste pen­tru biciclete. Desigur, în stilul bine­cu­noscut al edililor bucureşteni, primăria a plă­tit proiecte, a elaborat studiul de urbanism, dar n-a realizat un studiu de trafic, măsură­tori de zgomot şi noxe, n-a informat şi nici n-a consultat publicul interesat cu adevărat, prin consultări deschise, sincere, aşa cum scrie în lege. Nici o propunere venită din partea locuitorilor n-a fost preluată, iar la primele consultări, obţinute după îndelungi încercări, telefoane şi emailuri, nu a venit nici un reprezentant al primăriei. Când au venit în cele din urmă, aceştia i-au tratat pe ce­tăţeni "ca şi cum ar fi fost asistaţi social, i-au umilit şi jignit". Un arhitect "cor­po­ra­tist", Mario Kuibuş, în plenul şedinţei publi­ce de la Agenţia de Protecţie a Mediului Bucureşti, pentru avizarea Planului de ur­banism zonal (PUZ), "a bătut cu pumnul în ma­să şi a ridicat excesiv de tare tonul, vi­zi­bil deranjat de întrebările la care trebuia să răspundă". Aşa cum spune un cititor pe fo­rum, "zona Unirii abia se maturizase, ca ve­getaţie şi aerisire. Se cheltuiesc sume imense de bani, pentru lucruri inutile, care strică ce e bun şi vechi, pentru a turna în loc betoane, dis­trugând spaţii verzi şi punând primăria la cheltuieli viitoare, permanente, de între­ţi­nere". Tocmai am citit despre constatările Curţii de Conturi, cu privire la sutele de mi­li­oane de euro cheltuite de primării pe pan­se­luţe. Avem şi aici, în faşă, o nouă chel­tu­ia­lă di granda, care implică tot ce-i mai urât în sfera aşa-zis capitalistă: comisioane, pa­ran­dărături, firme de casă, licitaţii cu de­di­ca­ţie şi câte altele. Oare DNA sau altă ins­tan­ţă n-ar putea interveni într-o astfel de afa­ce­re tenebroasă înainte de a avea loc, nu după?