"Umbra" lui Oprescu stă încă de veghe asupra acestor proiecte. După cum se știe, municipalitatea și-a propus să "modernizeze" și să transforme Bucureștiul într-un oraș turistic. Deși adevăratul interes turistic generat de acest oraș este tocmai felul în care s-a păstrat ce s-a mai păstrat din partea lui istorică, după campaniile de demolări ceaușiste și... opriste, fostul edil avea ambiția să croiască locuri de promenadă, trasee pentru bicicliști, parcaje subterane (precum este cel de la Universitate, unde a fost reîngropată pentru totdeauna Academia Domnească Sfântul Sava) etc. Noua față a "Micului Paris" ar urma să vizeze în special spațiul verde de pe bulevardul Unirii, dintre Piața Constituției și Piața Unirii, dar mulți bucureșteni din zonă se opun. Într-o scrisoare adresată primarului general interimar, asociațiile locale de proprietari subliniază: "Ne opunem total și vehement aprobării și realizării acestui proiect. În prezent, pe Bulevardul Unirii avem o mică pădure de copaci, stejari și tei în principal, crescută timp de 30 de ani, și care, pe o lungime de aproximativ 600 de metri și o lățime de 20-30 metri, se constituie într-un veritabil plămân al orașului, în timp fiind investite sume mari de bani în iluminatul aleilor, în rețelele de cabluri și de conducte pentru irigarea copacilor, precum și în spațiul verde aferent". Practic, consilierii lui Oprescu au decis defrișarea în masă a arborilor. Riveranii sunt revoltați, de asemenea, de perspectiva transformării zonei într-un spațiu al spectacolelor permanente, temându-se de poluarea fonică ce ar face un iad din viața de zi cu zi a oamenilor. Culmea lipsei de pragmatism a primăriei unui oraș cu 1,5 milioane de mașini și 200 de mii de locuri de parcare, este chiar desființarea parcărilor din zonă, și înlocuirea lor cu piste pentru biciclete. Desigur, în stilul binecunoscut al edililor bucureșteni, primăria a plătit proiecte, a elaborat studiul de urbanism, dar n-a realizat un studiu de trafic, măsurători de zgomot și noxe, n-a informat și nici n-a consultat publicul interesat cu adevărat, prin consultări deschise, sincere, așa cum scrie în lege. Nici o propunere venită din partea locuitorilor n-a fost preluată, iar la primele consultări, obținute după îndelungi încercări, telefoane și emailuri, nu a venit nici un reprezentant al primăriei. Când au venit în cele din urmă, aceștia i-au tratat pe cetățeni "ca și cum ar fi fost asistați social, i-au umilit și jignit". Un arhitect "corporatist", Mario Kuibuș, în plenul ședinței publice de la Agenția de Protecție a Mediului București, pentru avizarea Planului de urbanism zonal (PUZ), "a bătut cu pumnul în masă și a ridicat excesiv de tare tonul, vizibil deranjat de întrebările la care trebuia să răspundă". Așa cum spune un cititor pe forum, "zona Unirii abia se maturizase, ca vegetație și aerisire. Se cheltuiesc sume imense de bani, pentru lucruri inutile, care strică ce e bun și vechi, pentru a turna în loc betoane, distrugând spații verzi și punând primăria la cheltuieli viitoare, permanente, de întreținere". Tocmai am citit despre constatările Curții de Conturi, cu privire la sutele de milioane de euro cheltuite de primării pe panseluțe. Avem și aici, în fașă, o nouă cheltuială di granda, care implică tot ce-i mai urât în sfera așa-zis capitalistă: comisioane, parandărături, firme de casă, licitații cu dedicație și câte altele. Oare DNA sau altă instanță n-ar putea interveni într-o astfel de afacere tenebroasă înainte de a avea loc, nu după?