Tu ce regim mai ţii la început de an?

- Vegetarieni şi mâncători de carne, matematicieni şi iubitori ai ordinii şi ai programelor riguroase - pentru orice gusturi, se găseşte astăzi dieta adecvată. În diversitatea ameţitoare a metodelor, rămâne, totuşi, statornică regula clasică: cine doreşte să scape de kilogramele în plus trebuie să consume mai multe calorii decât ingerează. Cel mai bine, cu un tip de alimentaţie care să corespundă preferinţelor perso­nale. Am examinat pentru dvs. cinci diete la modă, pentru a vă da posibilitatea s-o alegeţi pe cea care vi se potriveşte -

Dieta Paleo
Pe urmele strămoşilor

"Omul contemporan nu se hrăneşte conform necesităţilor dictate de carac­teristicile speciei sale", sună teoria pe care se bazează dieta Paleo, care afir­mă că tubul nostru digestiv ar fi con­struit pentru modul cum se alimentau stră­moşii noştri din paleolitic (de unde şi denumirea de "Paleo"). Ni se cere să renunţăm la tot ce nu mâncau oame­nii din epoca de piatră: de exemplu, zahăr sau paste. Şi alcoolul e tabu! De ase­menea, interzise sunt cerea­lele şi lac­tatele - şi, odată cu ele, chiflele din făină albă, sosurile consistente şi frişca. În locul lor, ne putem umple far­furia cu fructe, legume, carne şi peşte, ouă şi miere, nuci şi semin­ţe. Cine doreşte să adopte metoda Paleo trebuie să dispună de timp şi de bani, pentru a-şi cumpăra mereu ingrediente natu­rale, de calitate, pe care să le prepare imediat. Iar nu­tri­ţioniştii nu sunt deloc con­vinşi că adop­tarea unei astfel de diete pe termen lung ar fi ideală pentru omul din zilele noas­tre. Evident, re­nun­ţarea la produsele prelucrate indus­trial este cât se poate de utilă, însă con­sumul foarte mare de car­ne, pe o peri­oa­dă înde­lungată, implică ne­îndo­ielnic riscuri pentru sănă­tate. Şi se ri­di­că între­barea dacă eli­mi­narea to­tală a lac­ta­te­lor, ce­realelor şi le­gumi­noaselor aduce, real­men­te, mai mul­te avan­taje decât dez­a­van­taje. De alt­fel, nici nu se ştie cu exac­titate ce mân­cau sau nu mân­cau strămoşii noş­tri. Dar un lucru e cert: ei făceau mai multă mişcare decât noi, cei de astăzi.
* Această dietă vă poate ajuta cu sigu­ranţă să slăbiţi, deoarece selecţia alimentelor este una limitată, în special prin reducerea drastică a carbohidraţilor.

Dieta vegană
Verde pur

Conceptul "vegan" cuprinde mai mult decât o simplă dietă, totuşi acest sistem de ali­mentaţie este atractiv pentru cei ce doresc să slăbească şi acceptă să excludă din hrana lor produsele de origine animală. În reţe­tele ve­gane, pe primul loc se află în general legu­me­le, iar acestea conţin multe vitamine, mi­­nerale şi fibre, dar pu­ţine ca­lorii. Un plan de me­niu conţinut în­tr-un ma­­nual die­te­tic, "Vegan for Fit", se compune din sport şi o nu­triţie săracă în carbohi­draţi (de pildă, pas­tele sunt înlocuite cu tăiţei din dovle­cei zuc­chini). Cine este dispus să depună un oarecare efort pentru a-şi pregăti mesele şi face suficientă mişcare poate slăbi pe această cale. Însă ali­mentaţia vegană, în sine, nu garantează acest lucru: să nu uităm că zahărul şi margarina sunt şi ele de provenienţă vegetală. De aseme­nea, există chipsuri, ciocolată şi prăjituri vegane. De fapt, obiectivul principal al stilului de viaţă vegan nu este acela de reducere a greutăţii cor­porale, ci militarea consecventă pentru drepturile ani­malelor. Veganii se abţin să consume orice pro­duse care ar prespune chinuirea animalelor - incluzând aici chiar şi pantofii sau hainele de piele, pilotele umplute cu pene şi puf, ca şi nu­meroase articole cosmetice. Renunţând la carne, ouă şi lapte, ei se îngrijesc să-şi acopere din alte surse necesarul de vitamină B12, calciu şi fier. Însă pentru o dietă ţinută doar câteva săptămâni, nimeni n-are motive să se teamă de vreo carenţă de nutrienţi.
* Alimentaţia vegană nu duce automat la pierderea surplusului de kilograme. Dar dacă se reduc porţiile şi se mănâncă în primul rând le­gume, scade aportul de calorii, iar aceasta faci­litează slăbirea.

Dieta Shred
Regim şi sport

Este o dietă bazată pe cartea cu acelaşi titlu a medicului american Ian K. Smith, care s-a menţinut multă vreme în fruntea listei de bestseller-uri, publicată în "New York Times". În opinia autorului, cheia slăbitului cu succes constă în respectarea strictă a unei diete de şase săptămâni, paralel cu un program de exerciţii fi­zice. Concret: regulat, 45 de minute de mişcare şi şapte gustări pe zi, luate la intervale fixe, de 3-4 ore. Puţină libertate se acordă doar în ceea ce priveşte alegerea mâncă­ru­rilor. Smith face pen­tru fiecare masă mai multe propuneri, printre care se numără întot­dea­una şi opţiuni vegane. În ansamblu, dieta Shred ofe­ră o alimentaţie variată şi echilibrată, cu reducerea cantităţilor de grăsimi şi carbohi­draţi. Cine respectă protocolul cu sfinţenie are, efectiv, şanse să slăbească. Condiţia este să fie un adept disciplinat şi entuziast al sche­melor fixe şi să aibă suficient timp la dis­poziţie. Ră­mâne deschisă întrebarea dacă este realmente necesar să mănânci după un pro­gram inflexibil şi "să fii mereu sătul", aşa cum prescrie Smith - fiindcă o dietă ar trebui să aibă drept scop şi sensi­bili­zarea la diferenţele de percepţie dintre sa­ţie­tate şi foame.
* Combinaţia de sport şi alimentaţie di­versă, cu reducerea nu­mărului de calorii, poate ajuta, într-adevăr, la slă­bit. Însă planificarea ri­gidă nu este decât par­ţial aplicabilă, în con­di­ţiile traiului de fiecare zi.

Postul discontinuu
Bun şi pentru hipertensivi

Preferaţi 5:2 sau 16:8? Sau poate dieta din două în două zile? Aceste cifre, care probabil vă par misterioase, indică diferitele forme ale postului discontinuu. Toate pornesc de la o idee de bază: într-un interval dinainte stabilit se mănâncă normal, şi în restul timpului se posteşte, sau numărul de calorii se reduce la mi­ni­mum. Astfel, la formula 5:2 se limitează aportul de calorii la 500 sau se posteşte în două zile din săptămână, iar la 16:8 se face acelaşi lucru 16 ore, în fiecare zi. În celelalte cinci zile, res­pectiv opt ore, este permis să se mănânce normal. Prin ur­mare, cine nu doreşte să schimbe nimic în meniul său, în schimb poate renunţa la el pe un interval limitat de timp, nu va întâmpina prea mari dificultăţi cu această metodă. Însă pierderea în greutate este mai degrabă un efect colateral, deoa­rece la postul discontinuu, ca şi la cel obişnuit, se urmăresc prioritar alte efecte: reducerea unor fac­tori de risc, precum hiperten­siunea arte­rială, valorile prea mari ale coles­terolului şi trigli­ce­ridelor, rezis­tenţa la insulină - ceea ce îi determină pe mulţi să practice postul discontinuu în continuare, chiar şi după ce au reuşit să slă­bească. În plus, abţinerea regulată de la mâncare acutizează perceperea unor semnale ale corpului, ca foamea şi saţietatea şi, de asemenea, educă simţul gustului.
* Datorită pauzelor alimentare, aportul energetic scade. În cazul când caloriile economisite nu sunt compensate în interva­le­le cu meniu normal, postul întrerupt poate ajuta destul de bine la slăbit.

Densitatea energetică
Mâncaţi pe săturate alimente cu puţine calorii

Ne simţim sătui la sfârşitul unei mese şi în funcţie de cât de plin ne este stomacul. Căci senzaţia de saţietate nu este de­ter­minată în primul rând de conţinutul caloric al mâncă­rurilor, ci de cantitatea ingerată, ea datorându-se unor recep­tori din peretele stomacului care semnalizează dilatarea lui. De aici derivă o regulă simplă pentru cei ce aspiră să slă­beas­că: să mănânce pe săturate alimentele cu cele mai puţine ca­lorii, cum ar fi legumele, brânza de vaci sau supa. Prin den­sitate ener­getică se înţelege nu­mărul de calorii pe gram. Cine nu vrea să le calculeze singur se poate orienta cu ajuto­rul unor tabele care cuprind liste cu densitatea energetică a mul­tor alimente, marcată şi cu culorile se­ma­forului: tot ce este verde se poate mânca după placul inimii, din galben ar trebui să se mănânce mai puţin, iar roşul este per­mis numai în cantităţi mici. Totuşi, n-ar trebui să ne lăsăm intimidaţi atât de tare de culoarea roşie: o felie de tort cu frişcă poate fi com­pensată prin alimente cu un conţinut redus de ca­lo­rii. Iar unele alimente din categoria ro­şie, ca de pildă nucile şi fulgii de ovăz, ne aduc, într-adevăr, multe calorii, dar în acelaşi timp ne oferă şi acizi graşi valoroşi, vitamine şi mi­nerale.
De asemenea, nici toate ingredientele cu den­sitate energe­tică scăzută, consumate în cantităţi apreciabile, nu sunt pe deplin inofensive pentru sănătatea noastră. De exem­plu, pro­du­sele light, deşi sărace în calorii, sunt foarte controversate. Cine se decide să-şi structureze alimentaţia pe termen lung după acest principiu ar trebui să aibă în vedere diversitatea - şi să considere culorile semaforului drept un element auxi­liar, nu o indicaţie obligatorie.
* Scăderea în greutate prin orientarea după densitatea ener­getică este perfect posibilă, deoarece meniul include în princi­pal legume şi alte alimente cu conţinut redus de grăsimi şi carbohidraţi.