Este vorba de exploatarea de la Certej (HD), supranumită şi "Roşia Montană Cealaltă". Este primul hop pe care guvernul de tehnocraţi, în primul rând, ministrul Cristiana Paşca Palmer, îl are de trecut în relaţia cu societatea civilă. Iată cerinţele prestigioasei organizaţii, adresate în contextul în care compania Gold Corporation de la Roşia a pierdut în instanţă atât planul de urbanism general (PUG), cât şi planul de urbanism zonal (PUZ), ultimele redute pe care le mai putea pierde. Este vorba, în primul rând, de modul "original", românesc, în care s-a făcut evaluarea de mediu la Certej, în total dezacord cu directivele europene şi în mod de-a dreptul şmecheresc. Agenţia de Protecţie a Mediului din Hunedoara a eludat legea care spune că, în cazul unui proiect în etape, acordul de mediu se dă pentru întreaga investiţie. Ministrul este chemat să intervină de urgenţă şi să repună reglementările comunitare în drepturi, deoarece EM Certej are şanse să fie cea dintâi exploatare minieră cu cianuri din România. Doamna Palmer ar trebui să dispună evaluarea impactului cumulat de mediu, deoarece compania "Eldorado Gold" deţine nu un proiect, ci cinci în Munţii Apuseni, iar acestea sunt gândite să funcţioneze simultan, ceea ce va declanşa iadul în inima României. Mesajul reţelei Mining Watch ar trebui s-o alarmeze pe doamna ministru, deoarece numai Certejul se va întinde pe nu mai puţin de 456,2 ha, suprafaţă acoperită de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale. Fapt scandalos, o mare parte a proiectului este localizată în situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Munţii Metaliferi. "Mina", precizează organizaţia în scrisoarea menţionată, "va avea o producţie anuală estimată la 3 milioane tone şi prevede tăierea a 187 ha de păduri pentru a amplasa două cariere deschise şi două iazuri de decantare. Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente de 169 m şi, respectiv, de 70 m înălţime sunt un motiv suplimentar de îngrijorare, deoarece vor fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej". Dar asta nu e tot. În imediata vecinătate a proiectului minier Certej, "Eldorado Gold" deţine alte patru perimetre miniere: Băiţa-Crăciuneşti, Certej Nord, Troiţa Piţiguş şi Mireş. Din punct de vedere topografic, toate aceste perimetre sunt perfect învecinate, iar suprafaţa lor cumulată, de 4 865 de hectare, o depăşeste de două ori pe cea a concesiunii Roşia Montană, în suprafaţă totală de 2 388 de hectare. Cu alte cuvinte, Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), o agenţie a sabotării intereselor statului român, a oferit concesiuni în orb, amatoristic. Pentru că nu vom avea cinci exploatări distincte, ci una singură, uriaşă, "di granda", ca să sperie generaţiile viitoare şi să le atragă blestemele. Cerem, pe lângă intervenţia Mining Watch, destituirea imediată a conducerii ANRM, trimiterea ultimilor cinci-şase directori, în frunte cu goldistul Mihail Ianăş, sub "pulpana" DNA, la "beciul domnesc". În fine, o altă mare ilegalitate, săvârşită de compania minieră în înţelegere cu agenţia de mediu Hunedoara, este fragmentarea exploatării în scopul evitării intervenţiei ministerului (legea spune că ministerul e responsabil numai pentru exploatări mai mari de 1000 de hectare!). Este strigător la cer să vezi "aţa albă" cu care au fost cusute, la Hunedoara, afacerile cu aur. Aparent, nimănui nu i-a trecut prin cap să ceară evaluarea întregului impact asupra mediului, şi chiar dacă mă repet, este timpul ca DNA să intre pe fir. În paralel cu ministerul.
Certej: de două ori Roşia Montană
Zilele trecute, organizaţia Mining Watch Romania a adresat o scrisoare deschisă noului ministru al Mediului, Guvernului României şi Comisiei Europene (biroul din Bucureşti), pe o temă majoră: prima exploatare minieră cu cianuri din România.
Este vorba de exploatarea de la Certej (HD), supranumită şi "Roşia Montană Cealaltă". Este primul hop pe care guvernul de tehnocraţi, în primul rând, ministrul Cristiana Paşca Palmer, îl are de trecut în relaţia cu societatea civilă. Iată cerinţele prestigioasei organizaţii, adresate în contextul în care compania Gold Corporation de la Roşia a pierdut în instanţă atât planul de urbanism general (PUG), cât şi planul de urbanism zonal (PUZ), ultimele redute pe care le mai putea pierde. Este vorba, în primul rând, de modul "original", românesc, în care s-a făcut evaluarea de mediu la Certej, în total dezacord cu directivele europene şi în mod de-a dreptul şmecheresc. Agenţia de Protecţie a Mediului din Hunedoara a eludat legea care spune că, în cazul unui proiect în etape, acordul de mediu se dă pentru întreaga investiţie. Ministrul este chemat să intervină de urgenţă şi să repună reglementările comunitare în drepturi, deoarece EM Certej are şanse să fie cea dintâi exploatare minieră cu cianuri din România. Doamna Palmer ar trebui să dispună evaluarea impactului cumulat de mediu, deoarece compania "Eldorado Gold" deţine nu un proiect, ci cinci în Munţii Apuseni, iar acestea sunt gândite să funcţioneze simultan, ceea ce va declanşa iadul în inima României. Mesajul reţelei Mining Watch ar trebui s-o alarmeze pe doamna ministru, deoarece numai Certejul se va întinde pe nu mai puţin de 456,2 ha, suprafaţă acoperită de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale. Fapt scandalos, o mare parte a proiectului este localizată în situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Munţii Metaliferi. "Mina", precizează organizaţia în scrisoarea menţionată, "va avea o producţie anuală estimată la 3 milioane tone şi prevede tăierea a 187 ha de păduri pentru a amplasa două cariere deschise şi două iazuri de decantare. Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente de 169 m şi, respectiv, de 70 m înălţime sunt un motiv suplimentar de îngrijorare, deoarece vor fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej". Dar asta nu e tot. În imediata vecinătate a proiectului minier Certej, "Eldorado Gold" deţine alte patru perimetre miniere: Băiţa-Crăciuneşti, Certej Nord, Troiţa Piţiguş şi Mireş. Din punct de vedere topografic, toate aceste perimetre sunt perfect învecinate, iar suprafaţa lor cumulată, de 4 865 de hectare, o depăşeste de două ori pe cea a concesiunii Roşia Montană, în suprafaţă totală de 2 388 de hectare. Cu alte cuvinte, Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), o agenţie a sabotării intereselor statului român, a oferit concesiuni în orb, amatoristic. Pentru că nu vom avea cinci exploatări distincte, ci una singură, uriaşă, "di granda", ca să sperie generaţiile viitoare şi să le atragă blestemele. Cerem, pe lângă intervenţia Mining Watch, destituirea imediată a conducerii ANRM, trimiterea ultimilor cinci-şase directori, în frunte cu goldistul Mihail Ianăş, sub "pulpana" DNA, la "beciul domnesc". În fine, o altă mare ilegalitate, săvârşită de compania minieră în înţelegere cu agenţia de mediu Hunedoara, este fragmentarea exploatării în scopul evitării intervenţiei ministerului (legea spune că ministerul e responsabil numai pentru exploatări mai mari de 1000 de hectare!). Este strigător la cer să vezi "aţa albă" cu care au fost cusute, la Hunedoara, afacerile cu aur. Aparent, nimănui nu i-a trecut prin cap să ceară evaluarea întregului impact asupra mediului, şi chiar dacă mă repet, este timpul ca DNA să intre pe fir. În paralel cu ministerul.
Este vorba de exploatarea de la Certej (HD), supranumită şi "Roşia Montană Cealaltă". Este primul hop pe care guvernul de tehnocraţi, în primul rând, ministrul Cristiana Paşca Palmer, îl are de trecut în relaţia cu societatea civilă. Iată cerinţele prestigioasei organizaţii, adresate în contextul în care compania Gold Corporation de la Roşia a pierdut în instanţă atât planul de urbanism general (PUG), cât şi planul de urbanism zonal (PUZ), ultimele redute pe care le mai putea pierde. Este vorba, în primul rând, de modul "original", românesc, în care s-a făcut evaluarea de mediu la Certej, în total dezacord cu directivele europene şi în mod de-a dreptul şmecheresc. Agenţia de Protecţie a Mediului din Hunedoara a eludat legea care spune că, în cazul unui proiect în etape, acordul de mediu se dă pentru întreaga investiţie. Ministrul este chemat să intervină de urgenţă şi să repună reglementările comunitare în drepturi, deoarece EM Certej are şanse să fie cea dintâi exploatare minieră cu cianuri din România. Doamna Palmer ar trebui să dispună evaluarea impactului cumulat de mediu, deoarece compania "Eldorado Gold" deţine nu un proiect, ci cinci în Munţii Apuseni, iar acestea sunt gândite să funcţioneze simultan, ceea ce va declanşa iadul în inima României. Mesajul reţelei Mining Watch ar trebui s-o alarmeze pe doamna ministru, deoarece numai Certejul se va întinde pe nu mai puţin de 456,2 ha, suprafaţă acoperită de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale. Fapt scandalos, o mare parte a proiectului este localizată în situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Munţii Metaliferi. "Mina", precizează organizaţia în scrisoarea menţionată, "va avea o producţie anuală estimată la 3 milioane tone şi prevede tăierea a 187 ha de păduri pentru a amplasa două cariere deschise şi două iazuri de decantare. Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente de 169 m şi, respectiv, de 70 m înălţime sunt un motiv suplimentar de îngrijorare, deoarece vor fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej". Dar asta nu e tot. În imediata vecinătate a proiectului minier Certej, "Eldorado Gold" deţine alte patru perimetre miniere: Băiţa-Crăciuneşti, Certej Nord, Troiţa Piţiguş şi Mireş. Din punct de vedere topografic, toate aceste perimetre sunt perfect învecinate, iar suprafaţa lor cumulată, de 4 865 de hectare, o depăşeste de două ori pe cea a concesiunii Roşia Montană, în suprafaţă totală de 2 388 de hectare. Cu alte cuvinte, Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), o agenţie a sabotării intereselor statului român, a oferit concesiuni în orb, amatoristic. Pentru că nu vom avea cinci exploatări distincte, ci una singură, uriaşă, "di granda", ca să sperie generaţiile viitoare şi să le atragă blestemele. Cerem, pe lângă intervenţia Mining Watch, destituirea imediată a conducerii ANRM, trimiterea ultimilor cinci-şase directori, în frunte cu goldistul Mihail Ianăş, sub "pulpana" DNA, la "beciul domnesc". În fine, o altă mare ilegalitate, săvârşită de compania minieră în înţelegere cu agenţia de mediu Hunedoara, este fragmentarea exploatării în scopul evitării intervenţiei ministerului (legea spune că ministerul e responsabil numai pentru exploatări mai mari de 1000 de hectare!). Este strigător la cer să vezi "aţa albă" cu care au fost cusute, la Hunedoara, afacerile cu aur. Aparent, nimănui nu i-a trecut prin cap să ceară evaluarea întregului impact asupra mediului, şi chiar dacă mă repet, este timpul ca DNA să intre pe fir. În paralel cu ministerul.
Alte articole din acest numar
- Fiscul: pentru cinstiţi, ciumă, pentru penali, mumă
- TIA ŞERBĂNESCU - "Cabinetul Cioloş are o mare răspundere. Să recâştige încrederea românilor în guvern"
- ANUŢA POP din Hoteni - "De-ar fi cusut cu mătasă, nicări nu-i ca şi-acasă"