Tulburaţi de crimele de o groaznică laşitate ale terorismului fără frontiere, de invazia musulmană a Europei, de scrâşnetul şenilelor din Ucraina, de încrucişarea de interese războinice din Siria şi Irak, ca să nu mai vorbim de stupida doborâre a unui avion de vânătoare rusesc de către "aliatul" otoman, orbiţi, în fine, de toate aceste energii războinice, am ajuns să trecem cu vederea evenimentele interne şi aniversările naţionale. Vine 1 Decembrie şi, pe lângă "tragedia" renunţării la "party-ul naţional" de la Cotroceni, nu ştiu dacă s-a gândit cineva că, la o aruncătură de băţ de graniţele circulare ale ţării, trăiesc sute de mii de români care nu au voie să se roage româneşte şi să înveţe buchiile pe abecedarele cu grafie latină. Ziua Naţională ar trebui să fie şi a lor. Nu ştiu dacă preşedintele nostru cosmopolit îşi va irosi câteva secunde pentru a le adresa o urare. Dacă o va face, bine va fi. În schimb, ştiu că în Ucraina, deşi România şi-a dovedit loialitatea de bun vecin şi membru NATO care dă o mână de ajutor, mulţi români sunt marginalizaţi şi deznaţionalizaţi, iar comunităţile româneşti nu beneficiază de sprijin pentru editarea de manuale şi literatură în limba română, nu le asigură nimeni protecţia şi întreţinerea monumentelor istorice şi culturale, şi nimeni nu le retrocedează instituţiile şi clădirile care le-au aparţinut cândva. Cam acelaşi lucru se întâmplă în Ungaria, cu puţinii români care au supravieţuit miraculos procesului perfid de asimilare. Despre Serbia, cu Timocul îndurerat şi batjocorit, am mai vorbit. Autorităţile statului sârb, dublate de cele extremist ortodoxe, îi împiedică pe români să ridice biserici, să deschidă şcoli în limba română, să pună o cât de mică stavilă în calea asimilării. O menţiune pentru "sora" Bulgaria, cea dăruită de Cel de Sus cu întinse teritorii locuite de români şi de aromâni, care în loc să fie mândră cu bogăţia folclorică, lingvistică şi etnografică a minorităţii române loiale statului bulgar, nu ştie cum să-i mai batjocorească pe români... Un ziar din Vidin, numit chiar "Vidin", a republicat recent un articol ruşinos, antiromânesc, din 1928, când, cu naţionalismul agresiv al acestor vecini ciudaţi, se bătea însuşi geniul istoriei, Nicolae Iorga. Nu ştiu ce urmăreşte foaia de pripas "Vidin" cu această republicare, dar e cert că se face de râs afirmând, spre exemplu, că românii din Timocul Bulgăresc sunt bulgari împinşi de turci peste Dunăre, în Valahia, în timpul unei răscoale din 1682, şi reîntorşi când a slăbit puterea turcului, la 1878. Iată un fragment mai mult decât hilar: "Nici o populaţie cu rădăcină românească nu trăieşte în Regiunea Vidin. În zilele noastre, aşa numiţii "români" nu sunt nimic alta, numai o populaţie străveche balcanică, pură bulgărească". Ca să fie cât mai "convingători", securiştii de la Vidin i-au interzis doctorului Ivo Gheorghiev (Ion Gheorghe), preşedintele Uniunii Etnicilor Români AVE, să practice medicina generală, deşi este medic de medicină generală autorizat de 17 ani! Cum omul a deschis proces, s-a ajuns la arme! Au tras cu pistolul cu bile şi i-au spart parbrizul, ameninţându-l. Poliţia, după o "anchetă consistentă" de trei zile, a ridicat din umeri şi a spus că nu are "dovezi suficiente". Era de aşteptat. De aceea, spun încă o dată: de acum, până la 1 Decembrie 2018, când vom aniversa un secol de Românie, mai mult sau mai puţin dodoloaţă, autorităţile de la Bucureşti ar trebui să dedice, mai cu tărie, Ziua Naţională, şi fraţilor urgisiţi din vecinătatea imediată. Vreau să-l văd pe d-l Iohannis Werner Klaus, preşedintele tuturor "oamenilor", cum îi place să spună, ridicând un pahar de cinstire a luptei şi rezistenţei naţionale a românilor de peste graniţe, ale căror lacrimi, din păcate, n-au curs niciodată şi pe obrazul Bucureştilor.
1 Decembrie pentru toţi românii!
Se împlinesc 97 de ani de la evenimentul astral din istoria românilor: Marea Unire.
Tulburaţi de crimele de o groaznică laşitate ale terorismului fără frontiere, de invazia musulmană a Europei, de scrâşnetul şenilelor din Ucraina, de încrucişarea de interese războinice din Siria şi Irak, ca să nu mai vorbim de stupida doborâre a unui avion de vânătoare rusesc de către "aliatul" otoman, orbiţi, în fine, de toate aceste energii războinice, am ajuns să trecem cu vederea evenimentele interne şi aniversările naţionale. Vine 1 Decembrie şi, pe lângă "tragedia" renunţării la "party-ul naţional" de la Cotroceni, nu ştiu dacă s-a gândit cineva că, la o aruncătură de băţ de graniţele circulare ale ţării, trăiesc sute de mii de români care nu au voie să se roage româneşte şi să înveţe buchiile pe abecedarele cu grafie latină. Ziua Naţională ar trebui să fie şi a lor. Nu ştiu dacă preşedintele nostru cosmopolit îşi va irosi câteva secunde pentru a le adresa o urare. Dacă o va face, bine va fi. În schimb, ştiu că în Ucraina, deşi România şi-a dovedit loialitatea de bun vecin şi membru NATO care dă o mână de ajutor, mulţi români sunt marginalizaţi şi deznaţionalizaţi, iar comunităţile româneşti nu beneficiază de sprijin pentru editarea de manuale şi literatură în limba română, nu le asigură nimeni protecţia şi întreţinerea monumentelor istorice şi culturale, şi nimeni nu le retrocedează instituţiile şi clădirile care le-au aparţinut cândva. Cam acelaşi lucru se întâmplă în Ungaria, cu puţinii români care au supravieţuit miraculos procesului perfid de asimilare. Despre Serbia, cu Timocul îndurerat şi batjocorit, am mai vorbit. Autorităţile statului sârb, dublate de cele extremist ortodoxe, îi împiedică pe români să ridice biserici, să deschidă şcoli în limba română, să pună o cât de mică stavilă în calea asimilării. O menţiune pentru "sora" Bulgaria, cea dăruită de Cel de Sus cu întinse teritorii locuite de români şi de aromâni, care în loc să fie mândră cu bogăţia folclorică, lingvistică şi etnografică a minorităţii române loiale statului bulgar, nu ştie cum să-i mai batjocorească pe români... Un ziar din Vidin, numit chiar "Vidin", a republicat recent un articol ruşinos, antiromânesc, din 1928, când, cu naţionalismul agresiv al acestor vecini ciudaţi, se bătea însuşi geniul istoriei, Nicolae Iorga. Nu ştiu ce urmăreşte foaia de pripas "Vidin" cu această republicare, dar e cert că se face de râs afirmând, spre exemplu, că românii din Timocul Bulgăresc sunt bulgari împinşi de turci peste Dunăre, în Valahia, în timpul unei răscoale din 1682, şi reîntorşi când a slăbit puterea turcului, la 1878. Iată un fragment mai mult decât hilar: "Nici o populaţie cu rădăcină românească nu trăieşte în Regiunea Vidin. În zilele noastre, aşa numiţii "români" nu sunt nimic alta, numai o populaţie străveche balcanică, pură bulgărească". Ca să fie cât mai "convingători", securiştii de la Vidin i-au interzis doctorului Ivo Gheorghiev (Ion Gheorghe), preşedintele Uniunii Etnicilor Români AVE, să practice medicina generală, deşi este medic de medicină generală autorizat de 17 ani! Cum omul a deschis proces, s-a ajuns la arme! Au tras cu pistolul cu bile şi i-au spart parbrizul, ameninţându-l. Poliţia, după o "anchetă consistentă" de trei zile, a ridicat din umeri şi a spus că nu are "dovezi suficiente". Era de aşteptat. De aceea, spun încă o dată: de acum, până la 1 Decembrie 2018, când vom aniversa un secol de Românie, mai mult sau mai puţin dodoloaţă, autorităţile de la Bucureşti ar trebui să dedice, mai cu tărie, Ziua Naţională, şi fraţilor urgisiţi din vecinătatea imediată. Vreau să-l văd pe d-l Iohannis Werner Klaus, preşedintele tuturor "oamenilor", cum îi place să spună, ridicând un pahar de cinstire a luptei şi rezistenţei naţionale a românilor de peste graniţe, ale căror lacrimi, din păcate, n-au curs niciodată şi pe obrazul Bucureştilor.
Tulburaţi de crimele de o groaznică laşitate ale terorismului fără frontiere, de invazia musulmană a Europei, de scrâşnetul şenilelor din Ucraina, de încrucişarea de interese războinice din Siria şi Irak, ca să nu mai vorbim de stupida doborâre a unui avion de vânătoare rusesc de către "aliatul" otoman, orbiţi, în fine, de toate aceste energii războinice, am ajuns să trecem cu vederea evenimentele interne şi aniversările naţionale. Vine 1 Decembrie şi, pe lângă "tragedia" renunţării la "party-ul naţional" de la Cotroceni, nu ştiu dacă s-a gândit cineva că, la o aruncătură de băţ de graniţele circulare ale ţării, trăiesc sute de mii de români care nu au voie să se roage româneşte şi să înveţe buchiile pe abecedarele cu grafie latină. Ziua Naţională ar trebui să fie şi a lor. Nu ştiu dacă preşedintele nostru cosmopolit îşi va irosi câteva secunde pentru a le adresa o urare. Dacă o va face, bine va fi. În schimb, ştiu că în Ucraina, deşi România şi-a dovedit loialitatea de bun vecin şi membru NATO care dă o mână de ajutor, mulţi români sunt marginalizaţi şi deznaţionalizaţi, iar comunităţile româneşti nu beneficiază de sprijin pentru editarea de manuale şi literatură în limba română, nu le asigură nimeni protecţia şi întreţinerea monumentelor istorice şi culturale, şi nimeni nu le retrocedează instituţiile şi clădirile care le-au aparţinut cândva. Cam acelaşi lucru se întâmplă în Ungaria, cu puţinii români care au supravieţuit miraculos procesului perfid de asimilare. Despre Serbia, cu Timocul îndurerat şi batjocorit, am mai vorbit. Autorităţile statului sârb, dublate de cele extremist ortodoxe, îi împiedică pe români să ridice biserici, să deschidă şcoli în limba română, să pună o cât de mică stavilă în calea asimilării. O menţiune pentru "sora" Bulgaria, cea dăruită de Cel de Sus cu întinse teritorii locuite de români şi de aromâni, care în loc să fie mândră cu bogăţia folclorică, lingvistică şi etnografică a minorităţii române loiale statului bulgar, nu ştie cum să-i mai batjocorească pe români... Un ziar din Vidin, numit chiar "Vidin", a republicat recent un articol ruşinos, antiromânesc, din 1928, când, cu naţionalismul agresiv al acestor vecini ciudaţi, se bătea însuşi geniul istoriei, Nicolae Iorga. Nu ştiu ce urmăreşte foaia de pripas "Vidin" cu această republicare, dar e cert că se face de râs afirmând, spre exemplu, că românii din Timocul Bulgăresc sunt bulgari împinşi de turci peste Dunăre, în Valahia, în timpul unei răscoale din 1682, şi reîntorşi când a slăbit puterea turcului, la 1878. Iată un fragment mai mult decât hilar: "Nici o populaţie cu rădăcină românească nu trăieşte în Regiunea Vidin. În zilele noastre, aşa numiţii "români" nu sunt nimic alta, numai o populaţie străveche balcanică, pură bulgărească". Ca să fie cât mai "convingători", securiştii de la Vidin i-au interzis doctorului Ivo Gheorghiev (Ion Gheorghe), preşedintele Uniunii Etnicilor Români AVE, să practice medicina generală, deşi este medic de medicină generală autorizat de 17 ani! Cum omul a deschis proces, s-a ajuns la arme! Au tras cu pistolul cu bile şi i-au spart parbrizul, ameninţându-l. Poliţia, după o "anchetă consistentă" de trei zile, a ridicat din umeri şi a spus că nu are "dovezi suficiente". Era de aşteptat. De aceea, spun încă o dată: de acum, până la 1 Decembrie 2018, când vom aniversa un secol de Românie, mai mult sau mai puţin dodoloaţă, autorităţile de la Bucureşti ar trebui să dedice, mai cu tărie, Ziua Naţională, şi fraţilor urgisiţi din vecinătatea imediată. Vreau să-l văd pe d-l Iohannis Werner Klaus, preşedintele tuturor "oamenilor", cum îi place să spună, ridicând un pahar de cinstire a luptei şi rezistenţei naţionale a românilor de peste graniţe, ale căror lacrimi, din păcate, n-au curs niciodată şi pe obrazul Bucureştilor.
Alte articole din acest numar
- Războiul Catedralei
- THEODOR PALEOLOGU - "De ani de zile, există o stare de război civil larvar"
- ANCHETĂ: Cum luptăm cu urâtul lumii?