Există peste două sute de viruşi respiratorii, capabili să provoace răceli. Cu virusul gripal se contaminează milioane de oameni în fiecare an. Mulţi dintre ei dezvoltă complicaţii care necesită o internare în spital şi nu puţini sunt bolnavii care îşi pierd viaţa din cauza gripei. Ambele afecţiuni virale se propagă foarte uşor, printr-un simplu contact - fie prin inspirarea unor picături minuscule, purtătoare ale virusului, fie prin atingerea unei suprafeţe cu care a venit în legătură anterior o persoană infectată.
Simptomele de răceală durează, de regulă, una sau două săptămâni. Primele semne sunt strănuturile, durerea în gât şi secreţiile nazale abundente. Apoi se înfundă nasul şi apar tusea, durerile musculare şi cele de cap. Răcelile pot duce la bronşită, pneumonie, otită, sinuzită sau agravează simptomele astmului. Spre deosebire de răceli, gripa se declanşează brusc şi se poate manifesta prin febră, cefalee, tuse seacă, dureri în gât, nas înfundat sau guturai, dureri musculare, precum şi probleme digestive. Durata simptomelor e variabilă: de la două zile până la două săptămâni. Bolnavii resimt o stare de epuizare extremă, iar la unii din ei gripa se prelungeşte cu o pneumonie. Din păcate, antibioticele nu au niciun efect în infecţiile virale, totuşi medicii de familie le prescriu la 60% dintre pacienţii care vin să-i consulte pentru aceste afecţiuni. Nici doctoriile recomandate pentru răceală şi tuse nu sunt de prea mare folos. În cel mai bun caz, ele ameliorează simptomele, însă nu reduc durata bolii. De aceea, nu daţi fuga la farmacie, ca să cumpăraţi un medicament mult lăudat, dar inutil pentru răceala dvs., ci, mai degrabă, mergeţi la supermarket sau în piaţă, unde veţi găsi alimente ce au darul de a întări sistemul imunitar. Din aceste ingrediente vă puteţi pregăti mâncăruri sănătoase, care vă vor ajuta să parcurgeţi lunile de toamnă şi iarnă fără a avea de-a face cu răceala şi gripa.
Alimente cu valoare terapeutică, împotriva răcelii şi gripei
Adulţii răcesc mai rar decât copiii, printre altele, şi din pricină că mecanismele de autoapărare ale organismului lor au devenit mai puternice odată cu trecerea anilor. Cu toate acestea, în fiecare sezon rece, riscă şi ei să cadă victimă unui virus. O posibilitate de a rămâne în formă maximă o reprezintă consumul consecvent de alimente ce întăresc imunitatea.
*** Boabele de soc
În micuţele boabe negre se găsesc peste o duzină de compuşi antivirali şi flavonoide, care stimulează sistemul imunitar, contribuind astfel la prevenirea îmbolnăvirii. Fructele de soc mai conţin şi antociani, cunoscuţi pentru proprietatea lor de a reduce inflamaţiile şi de a calma durerile asociate de obicei cu răceala sau gripa. Acum câţiva ani, au fost publicate rezultatele unui studiu care arăta că, la 93% dintre bolnavii de gripă, cărora li se administrase extract din boabe de soc, simptomele dispăruseră după numai două zile, în timp ce, la pacienţii care primiseră un placebo, ele duraseră o săptămână întreagă. Deocamdată, niciun cercetător n-a avut ideea să studieze efectele sucului, vinului sau gemului de soc în combaterea gripei. Oricum, în cazul când vă îmbolnăviţi, noi v-am sfătui să încercaţi mai întâi un preparat cu extract de soc, şi abia la sfârşit un medicament antiviral, de ultimă generaţie.
*** Mierea
În cadrul unui studiu efectuat la Pennsylvania State University School of Medicine, cercetătorii le-au cerut părinţilor unor copii cu viroze respiratorii şi accese de tuse nocturnă, să le dea micuţilor, înainte de culcare, fie o lingură de miere de hrişcă (o miere de culoare închisă, cu densitate mare şi conţinut ridicat de antioxidanţi), fie un medicament împotriva tusei, cu gust de miere. După o singură noapte, cei 105 părinţi au ajuns la concluzia că mierea era neîndoielnic remediul cel mai bun.
O avertizare se impune, totuşi: nu se dă miere copiilor mai mici de un an, fiindcă ea conţine spori ai bacilului Clostridium botulinum care, odată ingeraţi, germinează în intestinul micuţului, putând da naştere bolii numite botulismul sugarului. Şi încă un avertisment: n-ar trebui să vă faceţi un obicei din lingura de miere luată seară de seară, ţinând seama şi de faptul că ea poate duce la formarea de carii dentare. De asemenea, şi diabeticii ar trebui să consume mierea cu mare prudenţă.
*** Supa de găină
Această supă, de altfel foarte gustoasă, are o tradiţie seculară ca leac împotriva răcelii. Dr. american Stephen Rennard, de la University of Nebraska Medical Center, spune că ea era recomandată, încă din veacul al 12-lea, de către Moses ben Maimon (Maimonides), un celebru medic evreu, stabilit în Egipt, pacienţilor săi cu afecţiuni ale căilor respiratorii.
În primul rând, supa de găină ne aprovizionează cu cantitatea de lichid necesară organismului pentru a lupta contra viruşilor. Dar pe lângă aceasta, studiile atestă faptul că ea reduce şi inflamaţiile provocate de ei. Dr. Rennard şi membrii colectivului său de cercetare au prelevat probe de sânge de la un grup de voluntari sănătoşi, pentru ca ulterior, să le pună în contact cu zeama diluată a unei supe de găină. Apoi au urmărit acţiunea neutrofilelor, globulele albe din sânge, care deţin un rol important în fagocitarea agenţilor patogeni responsabili pentru declanşarea infecţiilor acute. Specialiştii au observat că supa reducea activitatea neutrofilelor, ceea ce înseamnă că avea loc o restrângere a proceselor patologice de pe căile respiratorii, care generează inflamaţii şi alte simptome caracteristice ale răcelii.
*** Ghimbirul
Ghimbirul ras conţine substanţele numite sesquiterpene, cu o acţiune deosebit de eficientă împotriva rinoviruşilor, familia de viruşi care provoacă frecvent infecţii ale căilor respiratorii superioare. Totodată, în rădăcina de ghimbir se mai găsesc principii active ce calmează tusea şi durerile, scăzând în acelaşi timp şi febra. Ele produc şi un uşor efect sedativ, liniştind o eventuală nervozitate a bolnavului. Pentru a vă prepara o infuzie calmantă, puneţi într-o cană câteva linguri de ghimbir ras şi turnaţi deasupra apă clocotită. Pentru un efect mai puternic, adăugaţi o linguriţă de miere şi suc de lămâie.
*** Iaurtul
O cană de iaurt natural nepasteurizat poate bloca proliferarea viruşilor vinovaţi de răceala sau gripa dvs. Îndată după ce a pătruns în organism, virusul începe să se înmulţească. Dar specialiştii au descoperit că iaurtul conţine o bacterie benefică, Lactobacillus reuteri, care împiedică înmulţirea viruşilor. Cu prilejul unui studiu, 97 dintre participanţi au primit un preparat cu Lactobacillus reuteri, iar alţi 87 - doar un placebo. La cei cărora li se administrase preparatul, s-au înregistrat cu 56% mai puţine infecţii virale decât la grupul "tratat" cu placebo.
*** Ceapa şi usturoiul
Dacă doriţi să obţineţi un rezultat şi mai bun cu supa dvs. de găină, condimentaţi-o din belşug cu usturoi şi ceapă. Aceste două legume vă oferă mai mult de zece compuşi antiseptici cu spectru larg şi tot atâtea substanţe ce sprijină capacitatea naturală de apărare a organismului. Usturoiul conţine preţioasa alicină, unul din cele mai eficiente antibiotice care se găsesc în întregul regn vegetal.
Cercetătorii au constatat că, mai ales usturoiul este cel ce poate ţine la distanţă răcelile. 52 de participanţi la un studiu suedez au primit un extract de celuloză pur şi altul combinat cu usturoi, urmând să-l pulverizeze în nări, de două-trei ori pe zi, în perioada când erau ameninţaţi de valul de viroze. După opt săptămâni, subiecţii care întrebuinţaseră amestecul de celuloză şi usturoi au raportat mult mai puţine infecţii virale, comparativ cu cei cărora li se dăduse numai extractul de celuloză. Pentru un alt studiu, 142 de voluntari şi-au administrat din noiembrie până în februarie, fie un placebo, fie un preparat pe bază de usturoi. În primul grup s-au semnalat în perioada respectivă 65 de răceli, faţă de 24 în cel de-al doilea.
*** Citricele şi alte alimente bogate în vitamina C
Specialiştii recomandă 1.000 miligrame de vitamină C pe zi, dar sfatul nostru ar fi să preferaţi alimentele care o conţin din abundenţă, lăsând pe locul al doilea diversele preparate farmaceutice ori suplimente. Mâncaţi broccoli, roşii, dovleac, pepene galben, căpşuni, kiwi, papaya, ardei graşi (în special roşii), varză de Bruxelles, topinambur, citrice şi cireşe. Şi nu putem încheia această enumerare, fără a menţiona fructele tropicale camu-camu şi acerola (se găsesc şi la noi), care întrec cu mult citricele prin conţinutul lor de vitamină C.
La unele persoane, cantităţile mari de vitamină C provoacă diaree. Dacă vă veţi confrunta cu acest inconvenient, va trebui să reduceţi doza.
*** Apa şi ceaiul: 8 pahare pe zi
Când au de-a face cu pacienţi răciţi sau gripaţi, numeroşi medici îi îndeamnă: "Beţi cât mai multe lichide." Cele opt pahare recomandate pe zi permit sistemului imunitar să funcţioneze ireproşabil şi împiedică mucoasa faringiană să se usuce. Secreţiile din bronhii sunt expectorate mai uşor. Totodată, se compensează şi pierderea de lichid produsă ca urmare a febrei. Iar ceaiul are un dublu efect: pe de-o parte, vă asigură aportul necesar de lichide, iar pe de alta, conţine compuşi care fluidizează secreţiile şi blochează înmulţirea virusului.
Şi un umidificator al aerului din încăpere vă poate ajuta să amelioraţi într-o oarecare măsură simptomele neplăcute ale virozei.
** Seminţele de chimen
În clasamentul alimentelor utile împotriva răcelilor, seminţele de chimen ocupă un loc de frunte. Ele au multă limonină, o substanţă foarte eficientă în combaterea infecţiilor virale. Presăraţi seminţe în supe şi în salate, dar mai ales în cana cu ceai fierbinte.
** Nucile de Brazilia, fructele de mare şi alte alimente care conţin seleniu
O nucă de Brazilia de mărime medie vă pune la dispoziţie aproximativ 70 micrograme de seleniu, în condiţiile în care doza zilnică recomandată pentru regiunile cu solul sărac în acest oligoelement - aşa cum este şi România - se cifrează la 100-400 micrograme. Majoritatea nutriţioniştilor recomandă, de asemenea, stridiile, scoicile, crabii, tonul şi codul. În ultimă instanţă, este o chestiune de preferinţă şi nu numai: unele persoane sunt alergice la nucile de Brazilia, iar altele la fructele de mare. În orice caz, specialiştii britanici atrag atenţia asupra faptului că o carenţă de seleniu şi vitamina E poate înrăutăţi simptomele gripei, în vreme ce aportul suficient de seleniu sporeşte producţia de citokine, un anumit tip de proteine ce ajută la combaterea virusului gripal.
** Ciupercile
* Apa cu sare ori cu lămâie
* Piperul negru
Piperul negru se numără printre acele ingrediente care conferă supei de găină calitatea de leac eficient contra tusei şi a mucozităţilor abundente. Indienii obişnuiesc să facă gargară cu o infuzie de piper negru, pentru a-şi ameliora durerile în gât. Ingerarea unui amestec compus din piper negru, ghimbir ras şi un strop de oţet ajută la o mai bună asimilare în organism a altor remedii - indiferent dacă este vorba de preparate farmaceutice sau de plante medicinale.
Alimente de consumat cu prudenţă
Alimentele de mai jos vă pot zădărnici eforturile de a evita răceala sau gripa în sezonul rece.
Prea multe băuturi cu cofeină, cum sunt cafeaua, ceaiul sau Cola
Băuturi alcoolice, peste limita de un pahar sau două
Excesul de alcool ne deshidratează, slăbeşte apărarea naturală a corpului şi creşte riscul de a fi atacaţi de un virus. Vinul roşu sau vinul de soc pot ajuta la întărirea sistemului imunitar, însă cu condiţia să nu exageraţi. Specialiştii consideră surplus tot ce depăşeşte un pahar pe zi la femei, şi două pahare la bărbaţi.
Hrana potrivită contra febrei
În general, febra semnalează faptul că în corpul nostru au pătruns viruşi sau bacterii care încearcă să se fixeze, iar organismul se străduieşte din răsputeri să scape de intruşi. E ca şi cum aţi avea la dvs. acasă nişte vizitatori care au uitat să mai plece şi aţi închide caloriferul, în scopul de a-i face să se simtă inconfortabil şi să le vină dorul de ducă. Dar atenţie! Reducând febra, există uneori posibilitatea să prelungiţi durata bolii. Din acest motiv, literatura de specialitate nici nu ne oferă prea multe leacuri tradiţionale împotriva febrei. Noi vă vom face câteva sugestii în cele ce urmează, pentru cazul că decideţi totuşi să vă scădeţi febra. Precizăm însă că remediile sunt destinate cu precădere adulţilor. La sugari, ca şi la copiii mici, febra constituie un simptom mult mai grav, care face necesară consultarea de urgenţă a medicului. În ce vă priveşte pe dvs., aveţi temeiuri de îngrijorare doar atunci când febra urcă peste 39,4oC şi /sau se menţine mai mult de trei zile.
Beţi multe lichide
Din cauza febrei, corpul pierde o cantitate apreciabilă de lichid. Beţi mai mult ca de obicei, pentru a compensa deshidratarea. Apa reprezintă alegerea optimă.
Asiguraţi-vă un aport permanent de căldură
Când aveţi febră, băuturile calde vă împiedică să aveţi o senzaţie neplăcută de frig şi să tremuraţi. Apelaţi la ceaiuri ori supe (calde sau fierbinţi), pentru a preveni frisoanele.
Beţi ceaiuri antitermice
În ceaiul verde sau negru există o substanţă cu acţiune antipiretică, numită alfa-spinasterol. Puteţi adăuga un praf de scorţişoară (conţine aldehidă cinamică) şi ghimbir. Alte variante posibile sunt ceaiul de lemn dulce (cu substanţa activă paeonol) sau infuzia de genţiană (berberină şi berberastină).
Preparaţi-vă o supă febrifugă
După ce aţi gătit o supă de găină cu fidea, adăugaţi următoarele ingrediente care conţin, fără excepţie, substanţe cu efect de reducere a febrei: ceapă verde (beta-sitosterol), busuioc (mentol şi alfa-bisabolol), ardei gras (eugenol).
Luaţi gustări antipiretice
Există câteva alimente în care se găseşte acid salicilic, principiul activ prezent şi în comprimatele de aspirină. Încercaţi cu seminţe de dovleac, arahide sau boabe de soia.
Din cămara cu ierburi de leac
Ginsengul american (Panax quinquefolius)
Este o plantă medicinală, diferită de ginsengul chinezesc. Iniţiatorii unui studiu canadian au administrat celor 279 de participanţi (persoane care suferiseră cel puţin două răceli în anul anterior) fie 2 capsule cu extract de ginseng american pe zi, fie un placebo. Tratamentul a început odată cu valul de gripă şi a durat patru luni. Voluntarii care luaseră ginseng au reuşit să prevină boala sau, dacă nu, s-au însănătoşit mai rapid decât cei din grupul-martor.
Anasonul (Pimpinella anisum)
Anasonul este foarte util ca expectorant. Iată cum vă puteţi prepara o infuzie: zdrobiţi una sau două linguriţe de seminţe de anason şi infuzaţi-le, timp de 10-15 minute, în 1-2 căni de apă clocotită.
Astragalus (Astragalus propinquus)
În medicina tradiţională chineză, această plantă este întrebuinţată frecvent pentru întărirea imunităţii. De asemenea, e cunoscută şi pentru acţiunea ei antiinflamatoare şi de normalizare a funcţiei plămânilor. Totuşi, nu este foarte prezentă în fitoterapia europeană.
Echinacea (Echinacea spp.)
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
