"Prioritatea zero pentru Parlament este Codul Fiscal"
- Începe o nouă sesiune parlamentară, după o vară destul de apatică, în care n-au lipsit, totuşi, negocierile politice între Putere şi Opoziţie, pe anumite subiecte majore. Care este situaţia taberelor în pragul unei alte confruntări parlamentare?
- Noua sesiune parlamentară ordinară trebuie spus că vine după o sesiune parlamentară extraordinară, care a eşuat. Fusese convocată pentru reanalizarea Codului Fiscal, după câteva discuţii tehnice purtate între echipele de negociere ale principalelor partide, dar a fost anulată de liderul PSD, Liviu Dragnea. El a considerat că ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, şi-a depăşit mandatul pe care i-l dăduse în mod expres. În acest punct e bine să observăm că ministrul Teodorovici nu a fost mandatat să negocieze cu Opoziţia de către premierul Victor Ponta, cum era normal, ci de către şeful PSD. De altfel, între Ponta şi Dragnea se vede o tot mai pronunţată disociere, care va produce efecte şi în acţiunile din Legislativ, nu doar din Executiv. Mai mult, Dragnea caută să-şi subordoneze politic guvernul. Revenind la Codul Fiscal, remarcăm că discuţiile asupra lui, ca şi sesiunea extraordinară, nu au fost bine pregătite, pe fondul plecării în vacanţă a principalilor lideri politici. Atât preşedintele statului, Klaus Iohannis, cât şi premierul Victor Ponta au fost foarte secretoşi în privinţa plecării în concediu şi a locului unde ar putea fi eventual găsiţi. Putem accepta că şi liderii politici au nevoie de odihnă din când în când, chiar dacă nu s-au omorât cu munca, dar nu e normal să nu ştii unde sunt. Au fost atât de... conspirativi, încât nimeni nu putea lua legătura cu ei. Prin urmare, în sesiunea parlamentară ordinară, Codul Fiscal va fi prioritatea zero.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a intervenit, între timp, încă o dată în dezbaterea despre Codul Fiscal, atrăgând atenţia că nu ne permitem şi relaxare fiscală, şi mărirea salariilor în acelaşi moment. Poate şi poziţia dumnealui a influenţat un acord de principiu între PSD şi PNL, care au convenit asupra reducerii TVA de la 24% la 20% pentru anul 2016 şi la 19% abia din 2017, precum şi asupra menţinerii supra-accizei la carburanţi şi a taxei pe stâlp pentru încă un an de-acum încolo. Mai rămâne de văzut ce soluţie vor adopta parlamentarii în chestiunea salarizării bugetarilor, astfel încât să nu strice echilibrul economic de care încă ne bucurăm.
- Premierul Ponta a tot repetat că sunt bani pentru măriri spectaculoase de salarii şi pentru profesori, şi pentru medici, şi pentru funcţionari publici, că avem o creştere economică de 4%...
- Asta, dacă nu cumva se modifică datele până la sfârşitul anului, având în vedere seceta care a făcut ravagii în agricultură şi ţinând cont de cum vor influenţa economia românească evenimentele externe. Să nu uităm conjunctura internaţională în care suntem siliţi să evoluăm: situaţia din Ucraina, valul de emigranţi din Orientul Mijlociu, căderea burselor asiatice... Dar chiar dacă am avea creştere de 4%, din aceasta nu pot fi suportate, în mod logic, şi reducerea fiscalităţii, şi majorarea lefurilor bugetare. Cât despre Victor Ponta, acesta vrea, probabil, să câştige cât mai mult capital pe final de mandat, apăsând până la capăt pedala populismului: "Eu sunt singurul care vă dau. Dau şi profesorilor, dau şi medicilor, dau tuturor"... De-ţi vine să zici: "Domnule, nu mai da, că doare. Fără violenţă!". Pe urmă se scuză: "Eu v-aş da, dar, uite, nu mă lasă oamenii ăştia răi, care îmi tot închid canalele". E un joc destul de simplu, dar de efect. Speră ca astfel să-şi păstreze, dacă nu chiar să-şi crească popularitatea şi, eventual, să câştige următoarele alegeri. Pare-se însă că Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea (vicepremier şi lider al UNPR), au sesizat pericolul de a destabiliza economic ţara şi încearcă o temperare a elanurilor lui Victor Ponta. Prin aceasta se marchează nu doar o distanţare între prietenii de altădată, ci şi o armonizare a liderilor coaliţiei de guvernare cu cei ai Opoziţiei. Mai cu seamă Gabriel Oprea, care a făcut figură de conducător al ţării în ultima vreme, în lipsa preşedintelui şi a prim-ministrului, dă semne de compatibilizare a poziţiei UNPR cu cea a PNL. El a declarat, în repetate rânduri, că îl susţine pe preşedintele Klaus Iohannis şi a fost de partea PNL la votarea şefului SIE şi la votarea strategiei de apărare a ţării, propusă de preşedinte. În dezbaterea pe Codul Fiscal, a luat o oarecare distanţă faţă de populismul debordant al lui Ponta...
"Daunele populismului se vor vedea după plecarea PSD de la guvernare şi vor trebui suportate de altcineva"
- Un populism care a declanşat o avalanşă de cereri din partea unor categorii de bugetari nevizate iniţial de măririle salariale.
"Mă aştept la o masivă remaniere guvernamentală, sugerată de mişcările lui Liviu Dragnea"
- Luând în calcul toate schimbările de poziţie de la vârful politicii româneşti, preconizaţi configurarea unei noi majorităţi parlamentare în această toamnă, în urma căreia PSD să iasă de la guvernare?
- Nu. Este improbabilă, pentru că PNL nu are forţa de a convinge UNPR şi UDMR să i se alăture. Oferta PNL nu este convingătoare. PNL vede defectele guvernării PSD, dar nu e în stare să propună ceva credibil şi substanţial diferit, în loc. Mai degrabă mă aştept la o masivă remaniere guvernamentală, sugerată de mişcările lui Liviu Dragnea, liderul interimar al PSD. El a cerut o evaluare a tuturor miniştrilor şi se pare că vizează schimbarea celor apropiaţi de Ponta - Eugen Teodorovici de la Finanţe, Rovana Plumb de la Muncă şi Protecţie Socială, Nicolae Bănicioiu de la Sănătate - şi a celor veniţi din PLR-ul lui Călin Popescu-Tăriceanu - Graţiela Gavrilescu de la Mediu, Andrei Gerea de la Energie şi IMM-uri şi Sorin Câmpeanu de la Educaţie. Astfel, Ponta va fi şi mai izolat decât este deja, chiar dacă va fi menţinut premier încă o vreme. Istoria ne arată că, de obicei, cele mai serioase lovituri asupra unor guverne au fost date din interiorul majorităţii parlamentare, nu din exterior, şi cred că aşa se va întâmpla şi acum. O dovedesc pregătirile în teritoriu făcute de Dragnea, care a schimbat şefii de filiale fideli lui Ponta, cu alţii, ai lui, chiar dacă ei erau "baroni" care au ţinut capul de afiş al scandalurilor publice ani şi ani. Dacă Dragnea însuşi a trecut peste momentul condamnării sale la închisoare, cu suspendare, în cazul referendumului din 2012, de ce să ne mirăm, de pildă, că Gheorghe Nichita a revenit în fruntea PSD Iaşi, ocazie cu care acesta a şi făcut o declaraţie interesantă. El a spus: "Nu mi se va mai întâmpla nimic. M-am înţeles cu generalul Florian Coldea (adjunctul şefului SRI - n. red.), el conduce ţara". Frază importantă în contextul actual, în care mai toată lumea care ajunge la ananghie în Justiţie arată spre SRI, zicând: "Suntem victimele Securităţii". Mai mult, Adrian Severin, care la rându-i are probleme în Justiţie, după cum ştim, pretinde că are informaţii cum că la DNA ar exista şi un birou al FBI. Deci, americanii dirijează tot, iar el şi alţii ca el sunt victime ale sistemului planetar.
"Senzaţia mea este că Justiţia, făcându-şi bine treaba, contribuie la schimbarea vechii garnituri cu alta proaspătă"
- E de înţeles ca Justiţia să fie acuzată de subiectivitate de către cei vizaţi, dar mai are ea susţinere politică?
- Are, cel puţin oficial, din partea PNL, care este obligat să se plieze pe discursul anticorupţie al preşedintelui Klaus Iohannis. Şi, de asemenea, a primit şi sprijinul UNPR, şi nu doar declarativ. Gabriel Oprea, care a afirmat că o va susţine pe Codruţa Kovesi pentru un nou mandat de şef al DNA, a aprobat, când a fost premier interimar, încă 50 de posturi de procurori pentru DNA. Acum se dă concurs pentru aceste angajări. Senzaţia mea este că Justiţia, făcându-şi bine treaba, contribuie la schimbarea vechii garnituri cu alta proaspătă. Şi în politică, şi în afaceri, şi în administraţie. Adică, pe undeva, s-a zis: "Stop! 25 de ani v-aţi distrat, v-aţi îmbogăţit, v-aţi bucurat de onoruri, acum să vină alţii". Nu e vorba de schimbare de generaţii, căci pot fi oameni din generaţii diferite, dar oameni noi. Dacă va fi o garnitură mai bună sau mai rea rămâne de văzut. Cert este că era aşteptată, având în vedere uzura la care au fost supuse şi scandalurile în care au fost implicate, în ultimul sfert de veac, clasa politică şi cea a oamenilor de afaceri din România. Acestea nu mai prezintă nicio încredere şi nu mai pot da speranţe nimănui. Pentru o revigorare a vieţii politice şi economice este nevoie de nume noi, cu o viziune nouă şi cu mai multă poftă de treabă.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
