Denumirea sa ştiinţifică este Ribes nigrum (o spunem ca să-i sporească stima!) şi creşte din zonele de câmpie şi până în cele montane, fiind un adevărat alpinist de elită. Oriunde este o palmă de loc umed, cu sol fertil, rugii de mur îşi înfig "pioleţii" în pământ, întinzându-se cu o viteză nemaivăzută. Întâlnite de obicei în pădurile de stejar sau fag, tufele de mure cresc şi în crăpăturile stâncilor sau chiar ale zidurilor. Vitalitatea plantei este atât de mare, încât în multe ierni, frunzele nu-i cad, rămânând verzi sub zăpadă, chiar şi la temperaturi de -20 de grade Celsius. Apoi, este printre puţinii arbuşti care rezistă la inundaţii, supravieţuind zile în şir acoperiţi de apă. În primul an, lujerii de mur cresc în lungime şi dezvoltă doar frunze, pentru ca în următorul an să înflorească bogat, cu flori albe şi delicate, care se transformă, apoi, în bine ştiutele fructe dulci-acrişoare, cu o putere terapeutică pierdută, adesea, datorită transformării lor în delicii precum siropuri, dulceţuri şi gem. În cele ce urmează vom vorbi despre murele proaspete.
O farmacie într-un bob
Curele cu mure, repetate an de an, ne pot salva viaţa. Nu este o exagerare. În compoziţia lor există substanţe care previn şi tratează cele mai periculoase boli ale timpului în care trăim. Murele conţin nu mai puţin de şapte vitamine, în cea mai mare parte din complexul B (aproape tot complexul), dar şi vitaminele E şi C, la ultima dintre ele murul numărându-se printre campioni din punctul de vedere al concentraţiei. Murele conţin şi multe minerale constitutive şi oligoelemente, între care cupru, fier, seleniu, zinc, magneziu, potasiu şi fosfor, dar şi acid salicilic (murele fiind o adevărată "aspirină de pădure"), polifenoli, care au efecte antitumorale şi antivirale extrem de puternice. De departe, însă, cele mai puternice "medicamente" din mure sunt pigmenţii care la dau culoarea specifică şi care au rolul de a proteja murele de radiaţiile ultraviolete şi de eventualele mutaţii pe care acestea le-ar putea induce. Ajunşi în organismul uman, aceşti pigmenţi fac adevărate minuni nu doar în prevenirea mutaţiilor, ci şi în stoparea proceselor de îmbătrânire, în blocarea acţiunii virusurilor şi a unor substanţe toxice.
Ce fel de mure folosim?
Răspunsul e unul singur, mura care creşte în arealul natural (păduri, lunci) şi în grădinile în care nu sunt folosite pesticide. Vor fi evitate, categoric, murele cultivate la scară industrială, stropite cu conservanţi şi ambalate în caserole de plastic. Mura chimizată este mare şi arătoasă, se păstrează proaspătă vreme îndelungată (în timp ce mura din flora spontană ţine maximum 48 de ore), dar gustul şi aroma sa sunt doar o reflexie palidă a fructului pe care îl culegem de la marginea pădurii. Această "mură de expoziţie" este din soiuri selecţionate, foarte productive, şi a fost hrănită cu fertilizatori şi recoltată ceva mai repede, aşa încât să se coacă în cutie. În pieţe şi chiar la marginile drumurilor de ţară sau forestiere, găsim însă altfel de mure: dimensiunile lor sunt mici, au o culoare ceva mai închisă (ceea ce arată prezenţa unor pigmenţi cu acţiune terapeutică foarte intensă), precum şi un parfum discret, pe care surorile industrializate şi l-au pierdut de mult. Şi gustul lor este de regulă o surpriză, putând varia extrem de mult, chiar şi la două mure culese de pe aceeaşi tulpină, de la dulce discret la un acru puternic. Dar, reţineţi, murele naturale nu sunt niciodată fade. Apoi, puţine fructe se mai pot lăuda cu o asemenea valoare terapeutică precum murele sălbatice. Mai întâi, putem fi siguri că sunt "curate", fără niciun fel de îngrăşământ chimic, pesticid sau stimulator de fructificaţie. Pe urmă, murele acestea au maximum de calităţi terapeutice, întrucât s-au copt natural, au sintetizat substanţe active pentru a se apăra prin forţe proprii de dăunători, nu au fost depozitate mult timp şi nu a fost stimulată creşterea lor, în detrimentul conţinutului de substanţe nutritive.
Cura cu mure
Pe parcursul său, se vor consuma, înainte de fiecare masă, câte 100-150 grame de fructe, pe stomacul gol. Durata curei este de minimum 12 zile, maximul fiind de 30 de zile. După administrarea murelor, nu se mănâncă niciun aliment, vreme de 15 minute, după care ar fi bine să mâncăm, pentru că murele, mai ales cele nu foarte coapte (care au un gust acru pronunţat) sunt un stimulent digestiv remarcabil. Asocierea murelor cu mierea diminuează parţial efectul lor tonic digestiv şi de stimulare a apetitului alimentar, în schimb, asocierea cu zahărul le elimină potenţialul antidiabetic şi de reglare a greutăţii.
Sucul de mure
Cura cu mure şi cancerul
Pigmenţii şi unii acizi organici din mure au un efect anticancerigen remarcabil, potenţat şi de vitaminele şi mineralele cu proprietăţi puternic antioxidante pe care le conţin, cum ar fi vitaminele C şi E sau seleniul natural. Apoi, fibrele pe care le conţin din belşug murele protejează împotriva cancerului cu localizare digestivă, în timp ce polifenolii protejează contra cancerelor cu determinare hormonală, dar şi a celor induse prin iradiere. Cele mai bune efecte ale curei cu mure se înregistrează în următoarele cazuri:
* Cancer al cavităţii bucale - studiile ştiinţifice au arătat faptul că o anumită categorie de substanţe conţinute în mure (polifenolii) au efecte antitumorale asupra celulelor canceroase din cavitatea bucală. În cadrul testelor făcute pe culturi de celule, extractul de mure a redus cu peste 40% dezvoltarea tumorilor maligne de origine bucală.
* Cancer de colon şi rect - mai întâi de toate, trebuie spus că murele sunt un excelent profilactic pentru cancerul cu această localizare. Un studiu făcut în China arată că administrarea murelor reduce considerabil riscul de a dezvolta cancer de colon. Meritul pentru acest efect îl au substanţele fenolice din acest fruct, despre care vorbeam anterior, care previn malignizarea celulelor normale şi inhibă creşterea tumorilor deja existente. Şi fibrele alimentare, în care murele sunt foarte bogate, care curăţă sistematic tubul digestiv, sunt un factor activ în prevenirea cancerului de colon şi de rect.
Administrarea acestor fructe, câte 150-300 de grame pe zi, încetineşte evoluţia bolii, ajută la normalizarea tranzitului intestinal, precum şi la menţinerea tonusului fizic şi psihic al bolnavului de cancer.
Cura cu mure şi detoxifierea colonului
Alături de zmeură, murele sunt fructele cele mai bogate în fibre alimentare naturale, care acţionează ca un piston, împingând materiile reziduale din intestin. Apoi, acizii organici şi zaharurile complexe din aceste fructe ajută la normalizarea florei intestinale. Ca atare, cura cu mure este unul din cele mai simple şi mai eficiente mijloace pentru a scăpa de constipaţie, dar şi de candidoza digestivă sau alte dezechilibre la nivelul florei intestinale. Se consumă cu 30 de minute înaintea micului dejun şi a cinei, câte o porţie consistentă (de minimum 100 de grame) de mure, eventual amestecate cu puţină miere lichidă şi câteva linguri de iaurt Bifidus. Tratamentul durează cel puţin 12 zile şi poate fi reluat, după o pauză de 4 zile, dacă simţim nevoia.
Cura cu mure şi diabetul
Deşi conţin un procent destul de ridicat de zaharuri, administrarea murelor, în doze de 150-200 de grame zilnic, nu duce la creşteri notabile ale glicemiei. Dimpotrivă, murele stabilizează glicemia, stimulează pancreasul, stimulează diureza şi normalizează valorile colesterolului. Cura cu mure este şi mai eficientă (mai ales pentru prevenirea complicaţiilor cardiovasculare ale diabetului) dacă se renunţă la consumul de pâine albă, la zahăr şi alte dulciuri, consumându-se, preponderent, legume, zarzavaturi şi fructe cu indice glicemic scăzut. În afara sezonului, se poate consuma şi ceaiul de mure, care are efecte notabile de scădere a glicemiei, colesterolului şi trigliceridelor din sânge.
Cura cu mure, gripa şi infecţiile respiratorii
Pigmenţii care dau culoarea specifică murelor (antocianii) sunt un adevărat coşmar pentru viruşii care produc răceli şi gripă. Pe lângă că stimulează imunitatea, aceste principii active atacă viruşii, împiedicând multiplicarea lor şi infectarea celulelor sănătoase. Prin conţinutul lor bogat în compuşi ai acidului salicilic, adică exact substanţa activă regăsită în aspirină, murele produc un efect de scădere a febrei, de diminuare a durerilor de cap şi musculare, extrem de binevenit la persoanele bolnave de gripă. La fel ca şi ruda lor apropiată, zmeura, mura este un stimulator excepţional al imunităţii. Se consumă câte 150-300 de grame pe zi, în cure de minimum 12 zile. Copiii bolnăvicioşi, care răcesc uşor şi au o sensibilitate mare la infecţii şi un apetit alimentar capricios, ar trebui neapărat să facă o cură cu mure, foarte bogate şi în vitamina C. Pentru întărirea imunităţii, ideal ar fi ca murele să fie consumate direct la sursă, adică direct din pădure sau din grădină, unde sunt proaspete cu adevărat şi au maximum de efecte imunostimulente. Chiar demersul de a merge toamna în pădure, pentru a le culege, are un efect extrem de tonic asupra capacităţii naturale de apărare a organismului.
Cura cu mure, alergia şi bolile autoimune
Pe bună dreptate, în practicile naturiste, mura este numită doctor al imunităţii. Nu doar că ea stimulează capacitatea de apărare a organismului, dar şi ajută la protejarea organismului de "derapajele" celulelor cu rol în imunitate, derapaje traduse prin alergii, colagenoze, psoriazis etc. Acest efect de reglare a imunităţii apare datorită conţinutului ridicat de quercitină din aceste fructe, o substanţă care diminuează reacţia alergică, având efect antihistaminic şi imunomodulator. În plus, după cum deja am arătat, murele conţin cantităţi foarte mari de vitamina C, trei-patru sute de grame din acest fruct, administrate o dată, aducând un aport masiv din această vitamină, care reduce intensitatea alergiei şi a reacţiilor autoimune.
Cura cu mure şi creierul
Mai multe studii medicale au arătat că murele sunt extrem de bogate în substanţe cu efect antioxidant, fiind - se pare - printre cele mai puternice fructe în acest sens. Antioxidanţii din mure protejează organismul de aşa-numiţii radicali liberi, care produc îmbătrânirea accelerată a sistemului nervos, inclusiv a creierului, degenerarea ADN-ului şi apariţia diferitelor afecţiuni specifice vârstei a treia. Pentru a beneficia de efectul antioxidant al murelor, trebuie consumate zilnic 250 de grame din aceste fructe, în cure de cel puţin 21 de zile. În prelungirea curei cu mure, se pot consuma şi fructe uscate, sau sub formă de macerat, cum ar fi coacăzele negre, afinele sau cătina.
Precauţii şi contraindicaţii
Femeile gravide nu vor consuma mai mult de o sută de grame de mure pe zi. Persoanele care suferă de colită de fermentaţie sau de sindromul colonului iritabil vor consuma cu prudenţă aceste fructe, în doze mici la început, pentru a preveni eventualele deranjamente intestinale. Dacă apar probleme digestive, se va consuma ceaiul de frunze şi fructe de mur, câte 2-3 căni pe zi.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
