Soluţia? O compensaţie de 500 de euro la hectar pe an, celor care nu mai taie! Mult sau puţin (asta se va vedea), compensaţia este o dovadă că, atunci când vor cu adevărat, oamenii politici pot face şi lucruri bune în interes social. Proiectul de hotărâre de guvern îi vizează atât pe proprietarii individuali de păduri, cât şi asociaţiile de proprietari de păduri, pe ale căror terenuri forestiere există restricţii de mediu stabilite prin amenajamentele silvice.
De mai bine de un deceniu cere societatea civilă guvernelor României să aplice atât interdicţii, cât şi compensaţii, în zonele de munte, în parcurile naturale şi naţionale şi în alte zone speciale de protecţie (rezervaţii ştiinţifice, arii de tip Natura 2000, rezervaţii peisagistice, suprafeţe alpine având resurse genetice deosebite). Greenpeace şi celelalte organizaţii au ajuns la disperare în faţa opacităţii şi corupţiei autorităţilor. Criticabil din multe puncte de vedere, guvernul actual este primul care ia măsuri concrete pentru protejarea pădurilor. A lansat întâi legea, adică Codul Silvic, care interzice orice fel de exploatare de lemn în pădurile cu funcţii speciale de ocrotire a naturii, iar acum vine cu acest proiect salutat, deja, de ecologişti. Pe lângă situaţiile menţionate mai sus, compensaţii vor primi şi proprietarii care nu au voie să exploateze pădurile pentru a nu degrada terenul din stâncării şi grohotişuri, ca şi din pantele de peste 30 de grade. Mai mult, vor fi recompensaţi şi proprietarii care au păduri pe terenuri cu nisipuri neconsolidate sau pe foste terenuri degradate, cum sunt cele care au fost renaturate pe locul unor foste exploatări miniere de suprafaţă. Portalul "România Curată" salută faptul că vor fi incluse în listele de compensare şi pădurile cu valoare genetică ridicată, cum ar fi cele de la mare altitudine, unde condiţiile de regenerare sunt foarte grele, precum şi pădurile seculare, virgine şi cvasivirgine, de valoare deosebită. În context, putem spune că dezvoltatorii de microhidrocentrale în siturile Natura 2000 ar trebui să-şi ia adio de la proiectele lor criminale, care încep, de regulă, cu defrişări ilegale. Fără a-l transforma în profit, deşi proprietarii a sute sau mii de hectare vor câştiga bani frumoşi, cuantumul compensaţiilor are un caracter social şi este binevenit.
Din multele comentarii de pe forumuri, unul mi-a atras atenţia: d-l Tomescu Teofan Emilian propune dezvoltarea apiculturii în pădurile ocrotite şi recoltarea de trufe, o ciupercă "de lux", mult preţuită de bucătăria occidentală. Deşi unora ar putea să li se pară o glumă, ideea cu trufele este cu adevărat profitabilă. "Vă garantez", spune cititorul menţionat, "că nimeni nu o să se mai uite la pădure ca la carul cu lemne, ci o să vrea să o menţină în starea ei naturală pentru a obţine trufele, ce se vând cu preţuri excepţionale". Până la aplicarea propunerii, să salutăm compensaţia guvernamentală care marchează iniţiativa bună a unui minister. Lucru rar, în România de azi!
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
