Soluția? O compensație de 500 de euro la hectar pe an, celor care nu mai taie! Mult sau puțin (asta se va vedea), compensația este o dovadă că, atunci când vor cu adevărat, oamenii politici pot face și lucruri bune în interes social. Proiectul de hotărâre de guvern îi vizează atât pe proprietarii individuali de păduri, cât și asociațiile de proprietari de păduri, pe ale căror terenuri forestiere există restricții de mediu stabilite prin amenajamentele silvice.
De mai bine de un deceniu cere societatea civilă guvernelor României să aplice atât interdicții, cât și compensații, în zonele de munte, în parcurile naturale și naționale și în alte zone speciale de protecție (rezervații științifice, arii de tip Natura 2000, rezervații peisagistice, suprafețe alpine având resurse genetice deosebite). Greenpeace și celelalte organizații au ajuns la disperare în fața opacității și corupției autorităților. Criticabil din multe puncte de vedere, guvernul actual este primul care ia măsuri concrete pentru protejarea pădurilor. A lansat întâi legea, adică Codul Silvic, care interzice orice fel de exploatare de lemn în pădurile cu funcții speciale de ocrotire a naturii, iar acum vine cu acest proiect salutat, deja, de ecologiști. Pe lângă situațiile menționate mai sus, compensații vor primi și proprietarii care nu au voie să exploateze pădurile pentru a nu degrada terenul din stâncării și grohotișuri, ca și din pantele de peste 30 de grade. Mai mult, vor fi recompensați și proprietarii care au păduri pe terenuri cu nisipuri neconsolidate sau pe foste terenuri degradate, cum sunt cele care au fost renaturate pe locul unor foste exploatări miniere de suprafață. Portalul "România Curată" salută faptul că vor fi incluse în listele de compensare și pădurile cu valoare genetică ridicată, cum ar fi cele de la mare altitudine, unde condițiile de regenerare sunt foarte grele, precum și pădurile seculare, virgine și cvasivirgine, de valoare deosebită. În context, putem spune că dezvoltatorii de microhidrocentrale în siturile Natura 2000 ar trebui să-și ia adio de la proiectele lor criminale, care încep, de regulă, cu defrișări ilegale. Fără a-l transforma în profit, deși proprietarii a sute sau mii de hectare vor câștiga bani frumoși, cuantumul compensațiilor are un caracter social și este binevenit.
Din multele comentarii de pe forumuri, unul mi-a atras atenția: d-l Tomescu Teofan Emilian propune dezvoltarea apiculturii în pădurile ocrotite și recoltarea de trufe, o ciupercă "de lux", mult prețuită de bucătăria occidentală. Deși unora ar putea să li se pară o glumă, ideea cu trufele este cu adevărat profitabilă. "Vă garantez", spune cititorul menționat, "că nimeni nu o să se mai uite la pădure ca la carul cu lemne, ci o să vrea să o mențină în starea ei naturală pentru a obține trufele, ce se vând cu prețuri excepționale". Până la aplicarea propunerii, să salutăm compensația guvernamentală care marchează inițiativa bună a unui minister. Lucru rar, în România de azi!