Alertă în Harghita şi Covasna

- "Cod roşu" pentru românii "minoritari" din inima Transilvaniei -

La data de 11 iulie a.c., la căminul cultural din Brădet, Întorsura Buzăului, a avut loc întâlnirea reprezentanţilor comunităţii ro­mâ­neşti din judeţul Covasna, în cadrul Zilelor "An­drei Şaguna", ediţia a XXIII-a. Au luat parte circa 150 de intelectuali români din judeţ şi împrejurimi, atraşi spre acţiune şi atitudine, într-un moment în care identitatea lor este grav ameninţată. Implicate în or­ga­nizare au fost, ca de obicei, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Primăria şi Consiliul Local Întorsura Buzăului şi Liga Cultural-Creştină "Andrei Şaguna" - instituţii şi organizaţii cunoscute pentru neobositul suflu patriotic pe care-l imprimă, "cu timp şi fără timp" (cum spunea marele ierarh Ioan Selejan, actualul mitropolit al Banatului), încer­cărilor de a salva identitatea românilor din Covasna-Harghita, deveniţi o minoritate în propria lor ţară. La întâlnire a participat o veritabilă elită locală, pe spa­tele căreia apasă responsabilitatea păstrării vieţii şi spi­ritului românesc, acolo unde statul face ureche sur­dă şi întoarce spatele. Hotărâţi să nu mai accepte a fi trataţi cu indiferenţă şi "zâmbet electoral" de către guvernanţi şi preşedinte, reprezentanţii româ­ni­lor prezenţi la Întorsura Buzăului au anunţat că vor elabora o strategie în problemele esenţiale care vi­zează afirmarea identităţii româneşti şi buna convie­ţuire între toţi cetăţenii, locuitori ai Covasnei. Con­cluziile rezultate în urma dezbaterilor vor fi publicate sub forma unei rezoluţii, document care va fi înaintat Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României. Se va vedea în timp dacă şi acest document va lua calea celorlalte câteva sute, elaborate în ultimii 25 de ani, adică direct la arhivă sau, în mod excepţional, pe masa de lucru a unui demnitar... Reproducem câteva fragmente din principalele luări de cuvânt ale celor pe care-i putem numi "eroi ai rezistenţei româneşti" pe timp de pace...

Ioan Lăcătuşu, membru în conducerea Forumului Civic
"Nu mai vrem să glăsuim «în pustie»"

"Dând curs îndemnului neuitatului părinte pro­fesor Ilie Moldovan, ne propunem să ne luăm «des­tinul în mâini» şi să acţionăm «prin noi înşine», pen­tru binele localităţilor noastre şi al ur­ma­şilor noştri. Dăm curs, astfel, unui alt deziderat, potrivit căruia, în­tr-o lume globalizată şi secularizată, pen­tru a-ţi păstra identitatea, trebuie să ţi-o afirmi pragmatic şi eficient. În ace­laşi timp, nu putem face abstracţie de scă­derea dramatică a populaţiei ro­mâneşti din loca­lităţile judeţului Co­vas­na. Dacă această tendinţă con­tinuă, în următorii 10-20 de ani, majoritatea comu­nităţilor româneşti din sate se reduce drastic, până la dispariţie. «Ne piere neamul», cum a spus regretatul părinte Moldovan. De aceea, pentru ca acest proces să fie stopat şi pen­tru ca obiectivele programului de autoorganizare să se realizeze, este nevoie urgentă de schimbarea ati­tu­dinii conducătorilor ţării faţă de românii numeric mi­noritari din judeţele Covasna şi Harghita. Nu mai vrem să glăsuim în pustie, să fim discriminaţi şi umi­liţi în ţara noastră! Este o stare de lucruri ne­mai­în­tâlnită nicăieri în Europa. Nu cerem privilegii. Cerem doar acordarea aceloraşi drepturi de care dispun concetăţenii noştri maghiari. Peste trei ani, vom marca Centenarul Marii Uniri. Să nu uităm că înaintaşii noştri, în condiţii mult mai vitrege, au reuşit să asigure dăinuirea românească în acest spaţiu din inima Transilvaniei".

Dr. ing. Luiza Miche, Târgu Secuiesc
"Satele s-au depopulat de români. Învăţământul a scăzut la un nivel fără precedent"

"De 35 de ani trăiesc în Târgu Secuiesc şi nu mi-a fost uşor. Din aceşti ani, a trecut un sfert de veac de când aştept o viziune înţeleaptă a guvernanţilor din Bucureşti, pentru rezolvarea unor probleme în fa­voa­rea noastră, ca minoritari. Din păcate, constat că po­liticienii n-au făcut altceva decât să-i dezbine pe ro­mânii din Covasna-Harghita. Au împărţit mi­ca noas­tră comunitate pe simpatii politice, au făcut din noi simpatizanţi liberali, social-demo­craţi, pe­de­lişti, băsişti, peu­nerişti şi celelalte, numai ro­mâni nu ne-au lăsat să fim, să avem reprezentanţi puternici şi apolitici în parlament, care să se bată pentru noi. Învăţă­mântul românesc a scăzut la un nivel fără precedent. Pre­dau limba română pro­fe­sori maghiari! Satele s-au depopulat de români, dru­­murile sunt desfundate, pri­­marii noştri, margina­lizaţi, lă­saţi fără un ban. Singura noastră iz­bândă a fost să sărbătorim pen­tru prima oară Ziua Naţio­nală, la 1 De­cembrie 2010. A fost o vic­torie, deoarece am în­tâm­­pinat o mare rezistenţă din partea auto­rităţilor lo­cale. Din 1989 pâ­nă în 2010, nu am putut sărbători oficial ziua Ro­mâniei. De altfel, în multe localităţi din zonă, săr­bă­toarea naţională a românilor este doar o sărbătoare discretă de familie".

Codrin Munteanu, fost preşedinte al Forumului Civic
"Timpul nu mai are răbdare"

"Forumul nostru a împlinit zece ani! Timpul nu mai are răbdare cu noi! Suntem revoltaţi că au loc atâ­tea nedreptăţi. Acum ne batem pentru oprirea re­tro­cedării centrului cultural Arcuş. Ne amintim cât de repede s-a constituit o comisie parlamentară în ca­zul Nana, ca să inspecteze afa­ce­rile cu pământ ale fos­­­tului preşe­dinte, o cauză mi­noră, în com­pa­raţie cu cen­trul de la Arcuş. De ce nu avem şi o co­misie parla­mentară Arcuş? Este vorba de o avere inestimabilă a sta­tului român. Nu mai inte­re­sea­ză pe ni­meni acest stat?! As­cultând me­mo­randumul prezen­tat aici, cred că acesta trebuie să devină document programatic de acţiune al românilor. Să avem un consens măcar pe câteva capitole: să aducem bani pentru educaţie; să mo­dernizăm centrul de documentare «Nicolae Co­lan»; să stopăm finanţarea extremismului din bani publici; să încurajăm colaborarea societăţii civile cu oamenii politici. Forumul e singura entitate a ro­mâ­nilor care a mers bine şi de multe ori a înlocuit statul român".

Părintele protopop Florin Tohăneanu
"Dacă nu acţionăm, vom pieri. E necesară o lege a minorităţii... române din România!"

"Nu dorim să dăm o tentă politică întâlnirii noas­tre, deşi, fără politic nu avem nicio şansă. Nu putem face nimic fără o schimbare legislativă. E necesară o lege a minorităţii... române din România! Cazurile Co­vasna, Harghita şi, parţial, Mureş, sunt suficiente pentru a genera o iniţiativă legislativă pentru sta­bi­lirea definitivă a statutului românilor. În acest con­text, le cerem oamenilor politici să realizeze că este un mo­ment de răscruce... Poate şi eu am greşit, poate şi alţii au greşit, dar e momentul să acţionăm, căci vom pieri. Nu dorim ca şi această adunare să rămână ca oricare alta. Transmitem un mesaj la Bucureşti: să nu mai ascultăm imnul ţării, ci să-l cân­tăm!"

Prof. dr. Radu Baltasiu, director al Institutului Cultural Român
"Se impune crearea unui secretariat de stat care să se ocupe direct de românii din secuime"

"Din cauza funcţionării defectuoase a statului de drept, a apărut o nouă minoritate în România: mi­no­ri­tatea română. În consecinţă, pentru o reparaţie mi­nimală, se impune crearea unui secretariat de stat ca­re să se ocupe direct de românii din secuime. E clar pen­tru toată lumea: maghiarii au ales să nu se gu­verneze democratic. Prin contrast, românii au vocaţie democratică, se guvernează democratic şi astfel îşi ara­tă slăbiciunea. Sunt slabi. Dacă vorbim cu strân­ge­re de inimă despre minoritatea română din Ro­mâ­nia, acest fapt este o consecinţă de­fectuoasă a retro­ce­dărilor abe­rante, care au anulat, în parte, Marea Unire de la 1918. Se im­pu­ne să cerem politicienilor re­vi­zuirea urgentă a legislaţiei. Să se limpezească situaţia fal­şi­lor ur­maşi! Vecinii noştri unguri câş­ti­gă, pe legi ilegale, retrocedări scan­daloase. Pe de altă parte, ca să-i ajute efectiv pe românii ajunşi mino­ri­tari, statul trebuie să asigure linii de finanţare directă Bucureşti-Sfântu Gheorghe, Bucureşti-Miercurea Ciuc etc."

P.S. Pentru un cititor occidental al acestei pagini, afirmaţiile conţinute în ea par vetuste, patriotarde, rămăşiţe din perioada dominaţiei ungureşti în Ardeal. Cum e posibil ca în Europa de astăzi, să existe ţări în care populaţia băştinaşă majoritară să fie dis­cri­minată de o mino­ri­tate conlocuitoare, care s-a substituit sta­tului? Cum e posibil ca 400.000 de români din inima Transilvaniei să ră­mână, aşa cum s-a întâmplat după 1989, "or­fani de ţară"? De peste un sfert de secol, răspunsul e aş­teptat de la Bucureşti, de la toate gu­ver­nele suc­­cesive ale României, care, din inte­re­se po­li­tice, în loc să joace hora cea mare, au ju­cat cear­daşul. Şi-l joacă şi-acum. În scur­tă vre­me, solicitarea autonomiei Ţi­nu­­tului Se­cu­­iesc, ţelul sfânt al politicienilor unguri, îşi va pierde "obiec­tul muncii", Harghita şi Covasna de­­­ve­nind zone "purificate etnic", prin dis­pa­ri­ţia to­­ta­lă a românilor. Asta da performanţă de­di­cată ani­­versării Cente­narului Unirii de la 1918!