27 iunie 2015. O zi minunată de vară. Regele soare şi-a trimis căldura toropitoare peste pământ, şi-a impus stăpânirea pe cerul albastru. Un decor ideal, care să stârnească bucurie şi veselie. O zi în care peste 400 din cei peste câteva mii de români care trăiesc şi muncesc în Vancouver s-au adunat pentru a se bucura împreună de reuşitele în viaţă şi de tradiţiile comune ce ne leagă pe noi, românii, oriunde am fi în lume. De la copii, la oameni cu vârste înaintate, au venit toţi într-un parc înverzit, pentru a sărbători româneşte, până spre miezul nopţii, "Ziua Iei Româneşti" - prima ediţie a Festivalului popular românesc, eveniment iniţiat de Consulatul General din Vancouver şi organizat împreună cu "Romanian Community Center".
Iniţiativa "Zilei Iei Româneşti" a luat naştere pe Facebook. Peste 85.000 de iubitori ai portului popular românesc s-au alăturat acestui demers. Începând cu acest an, şi noi, românii din Vancouver, ne înscriem pe lista iubitorilor costumului popular românesc autentic şi intenţionăm să promovăm IA ca brand de ţară.
Ia ţărănească este o piesă de artă şi, totodată, o punte de legătură între generaţii, dar care a fost uitată ani de zile în lada bunicii. La noi acasă, în anii copilăriei, o mai scotea mama din vreme-n vreme, o aşeza în zarea ferestrei, zicând de fiecare dată, cu lacrimi în ochi: "Uite cât de minunat cosea bunica ta!". Apoi o aşeza la loc, ca pe o relicvă sfântă. "Duminicile şi la toate sărbătorile, ţăranul ieşea cu costumul său, lucrat de el şi de familia lui, nu atât de frumuseţe, ci pentru că la sărbători, cerurile se deschid, lumea nevăzută se amestecă în lumea văzută, duhurile circulă, şi cele bune, şi cele rele". (Ioan Sorin Apan)
Din anii copilăriei ţin minte foarte bine serile lungi de iarnă, când bunica stătea lângă sobă, închipuind pe pânză albă, de in, cusături minunate şi broderii. Lucram şi eu câte ceva, împreună cu ea, dar fără o coerenţă anume şi fără finalitate. Acum, însă, îi mulţumesc în gând, pentru că m-a învăţat cum să ţin acul de cusut, molipsindu-mă şi de mirajul minunilor ce ieşeau de sub degete. Ţin minte ca azi, că dacă pentru orice alt obiect vestimentar, femeile se adunau pentru a lucra, cânta şi povesti, ia se cosea întotdeauna în cea mai mare taină, pentru ca nimeni să nu poată copia modelele şi povestea spusă cu ajutorul acului de cusut. Zestre de preţ, ia era apoi purtată de sărbători şi la nuntă, dăruită, apoi, mai departe, din generaţie în generaţie, cu urări de iubire, protecţie şi sănătate. Aşa se face că şi aici, în Canada, Ţara Arţarului, am adus şi eu o amintire de suflet: ia de la bunica. Cu o emoţie aparte, ca şi când aş fi pătruns într-o lume pierdută în vis, am îmbrăcat-o în această zi specială. Mirosul acela de "vechi" şi de busuioc purta parcă în el o viaţă de om. De necrezut câtă bucurie aduce un dar făcut cu mâna ta, cusut cu ibrişin colorat, dar şi cu suflet şi cu "ceva" din rădăcina locului în care te-ai născut. Am trăit puternic acest sentiment al apartenenţei, cu prilejul Expoziţiei de Costume Populare, organizată la Vancouver. Treizeci de români, enoriaşi ai Bisericii Sfânta Treime, au defilat pe scenă îmbrăcaţi în port popular, însoţiţi de muzică românească şi de explicaţiile d-lui Radu Gligorovici, scenograful spectacolului, care a comentat fiecare model de costum popular, fiecare ie, cu povestea ei, legată de locul de origine. Mândrie şi bucurie să vezi că după atâţia ani de viaţă canadiană, românii se mai mândresc cu portul lor popular.
O sărbătoare de românism autentic. Nici că se putea ceva mai înălţător! Dovezi de iubire pentru ţară, pentru tradiţii, pentru neamul din care ai răsărit şi care îţi dă, încă, identitate. Aş menţiona aici, cu îngăduinţa cititorilor revistei "Formula AS", pe domnul Eremia Hapchina, preşedintele Centrului Comunitar Românesc B.C., care a primit Diploma de Merit pentru activitatea de coagulare a Comunităţii Româneşti, pentru prezervarea valorilor perene ale poporului român - limbă, cultură, civilizaţie, tradiţii, şi pe doamna Adelina Şuvagău, realizator TV, care a primit diplomă de onoare pentru toată activitatea ei de a prezenta, la televiziunea locală, momente din viaţa românilor din Canada.
La această zi festivă, am avut onoarea să avem prezenţi şi pe domnii Peter Julian, membru în Parlamentul Federal (Ottawa) şi Peter Lee, membru în Adunarea Legislativă a Provinciei B.C., care au acceptat cu bunăvoinţă să fie alături de noi, de românii "rătăciţi" pe aceste meleaguri. Cei doi invitaţi au folosit prilejul pentru a împărtăşi cuvinte de admiraţie faţă de parada costumelor naţionale, salvate din negura vremurilor trecute, de diversitatea spectacolului, de frumuseţea muzicii populare româneşti. După ce au mulţumit pentru invitaţie, încântaţi de ospitalitatea noastră, după ce s-au străduit să ţină pasul în horă şi s-au veselit alături de noi, au rostit şi câteva cuvinte de apreciere: "Voi, românii, sunteţi o comunitate activă, solidă, bine ancorată în realităţile societăţii canadiene".
Apoi a fost invitat să vorbească domnul Anton Diaconeasa, Consulul General al României la Vancouver, care a mulţumit celor doi invitaţi de onoare, participanţilor şi tuturor celor implicaţi în acest eveniment, evidenţiind importanţa comunităţilor româneşti în întărirea legăturii dintre România şi Canada, despre conexiunile importante date de calitatea umană şi excelentele calificări profesionale. A vorbit, apoi, despre "Ziua Drapelului Naţional", sărbătorită la 26 iunie, despre semnificaţia sa în istoria poporului român, iar d-l Gligorovici a dat citire poeziei "Trei culori", în varianta sa originală, aşa cum a scris-o Ciprian Porumbescu.
Dar pe lângă ingredientele culturale care au contribuit decisiv la succesul evenimentului, s-a numărat (trebuie s-o recunoaştem) şi mâncarea gustoasă, pregătită româneşte, la care s-a adăugat binecunoscuta ştiinţă a românilor de a se distra. În plus, atmosfera a
fost însufleţită şi de alte surprize, de obiectele de decor tradiţionale aduse de invitaţi şi care ne-au ajutat să recreăm, pentru o zi, un colţ de Românie veche şi autentică.
Iată, dragi cititori, că cele mai frumoase momente din viaţă sunt acelea care îţi bucură inima, atunci când le trăieşti, şi îţi umezesc ochii de emoţie şi dor, atunci când ţi le aminteşti. Aşa am simţit toţi românii care am participat la Sărbătoarea portului popular din Vancouver, un eveniment care ne va încălzi sufletul multă vreme de acum înainte. Sperăm din toată inima să ni se alăture şi mai mulţi oameni, indiferent de etnie, credinţă sau naţionalitate, la Ziua Iei Româneşti.
DORNA CORNELIA ALDEA - Vancouver