"Metoda austriacă"

Asociaţia "Neuer Weg" din Făgăraş (www.neuerweg.ro), condusă de cu­nos­cutul ecologist Hans Hedrich, a dat re­cent publicităţii o analiză cutre­mu­rătoare privind modul în care corporaţia aus­tri­acă Holzindustrie Schweighofer a pă­gu­bit furnizorii de lemn (printre care şi Romsilva) şi statul ro­mân cu suma de 130 de mi­lioane de euro, utilizând o me­todă neomologată în Ro­mânia, aşa-zisa măsurătoare cu "clupa rotativă" (rotieren­den Kluppe), numită şi "metoda aus­triacă".

Din 2003 şi până în prezent, firma aparţinând lui Gerald Schweig­hofer, om de afaceri din Austria, uti­li­zează în fabricile de debitare şi pre­lucrare a lemnului din localităţile Sebeş, Rădăuţi (probabil şi Reci), echipamente electronice de măsurare a lemnului rotund, ce funcţionează după principiul clupei rotative. După cum a demonstrat Hans Hedrich, acest sistem măsoară un volum de lemn cu aproximativ 10,2% mai mic decât volumul fizic/real, exis­tând diferenţe semnificative şi faţă de rezultatele măsurătorilor cu alte sisteme legale utilizate în România sau în străi­nătate. "În România", arată preşe­dintele Organizaţiei "Neuer Weg", "clupa ro­tativă nu a fost supusă niciodată unei proceduri complete de înregistrare şi de verificare metrologică. Până în prezent, această problemă nu a fost cunoscută publicului larg şi nici autorităţile nu i-au acordat atenţie - din necunoaştere şi/sau poate chiar din complicitate". Metoda aceasta de măsurare a fost, de­sigur, creată şi omologată în Austria, de unde şi denumirea de "metoda aus­tria­că", dar, fiind controversată, nu este per­misă în Germania, unde se foloseşte o metodă electronică de măsurare diferită, cu rezultate mai apropiate de volumul fizic al buşteanului. Citând specialişti şi chiar firma care produce clupa rotativă, Hans Hedrich a aflat că, de regulă, calculatorul instalaţiei este programat să caute cel mai mic diametru, nu pe cel mij­lociu, cum s-a făcut decenii întregi cu clu­pa forestieră manuală (şublerul fo­res­tier) şi cum se face cu sistemul electro­nic german. Astfel, la "scară austriacă", valorile diametrelor se rotunjesc "în minus", înainte de calcularea volumului fiecărui buştean. Solicit cititorului un pic de răbdare, căci e vorba de cum se fură statul român sub ochii miopi ai Biroului de Metrologie. Se ia o pereche de dia­me­tre minime, iar calculul volumului tre­ce prin etape diverse de "rotunjire la valoarea inferioară". Pe scurt, se dă un diametru mediu "de două ori fictiv", de 24,85 cm. Sistemul electronic austriac, programat să ţină cu patronul, va calcula şi va factura numai 24 cm! La fiecare buş­tean se fură 0,85 cm din diametrul mediu real! Înmulţiţi această valoare cu milioanele de buşteni căzuţi pradă tăie­rilor în ras, practicate de firma aus­tria­că... De aici a calculat Asociaţia "Neuer Weg" cele minimum 130 de milioane de euro. Dacă, în acest caz, Biroul de Me­tro­logie închide ochii (oare îi sunt în­chişi?), nu la fel stă Registrul Auto Ro­mân (spre exemplu comparativ), în cazul omologării automobilelor străine. Cine nu ştie că ultimul răcnet de Mercedes, BMW sau Rolls Royce nu poate fi înma­triculat în România, fără omologarea RAR? Atunci, cum poate d-l Gerald Schweighofer să lucreze nestingherit, cu un sistem de măsurare neomologat şi neacceptat de ţări cu tradiţie în materie forestieră, ca Germania? A găsit, se înţelege, în România "nişa de opor­tunitate", a înţeles repede "sistemul" local şi a dat lovitura, susţinut din greu de Ministerul de Externe de la Viena. În loc de încheiere, citiţi, vă rog, celebra ins­cripţie în engleză, remarcată de un ţi­gan de la ţară, într-o vitrină din Bucu­reşti, dar silabisită către piranda sa, con­form bancului de odinioară: The future of Romania... Viitorul României, ce mai...