Un eveniment remarcabil al începutului verii este relansarea pentru piaţa din România a patru albume de referinţă, semnate Bălănescu Quartet: "Possessed", "Luminitza", "Angel and Insects" şi "Maria T."
Alexander Bălănescu a început să studieze vioara clasică în Bucureştiul natal, a emigrat cu familia în Israel, în 1969, şi-a continuat studiile muzicale la Londra şi la celebra şcoală Julliard din New York. Întors în Anglia, a fost foarte activ pe scena muzicii contemporane londoneze, iar în 1987, după experienţe în diferite grupuri şi ansambluri, a înfiinţat Bălănescu Quartet, un nume care s-a impus şi continuă să fie un garant al muzicii noi, deschise spre viitor, însă foarte atentă la rădăcini.
- V-aţi simţit frustrat de faptul că albumele dumneavoastră erau mult mai cunoscute în Marea Britanie decât în România?
- Foarte frustrat! Cu atât mai emoţionat sunt acum şi cu atât mai tare mă bucur de această colaborare cu casa de discuri "Universal România", care mi-a propus nu doar reeditarea celor patru albume, ci şi noi proiecte. Asta îmi dă curaj, încredere să merg înainte, îmi stimulează creativitatea. Contează foarte mult faptul că lucrurile se leagă tot mai bine în România, cu discuri, concerte, proiecte în teatru, dans. Deşi trăiesc de atâta timp în afara ţării, îmi simt tot mai puternice rădăcinile, sunt tot mai inspirat de ceea ce se întâmplă aici şi sunt încântat că am ocazia să lucrez în România. Următorul meu proiect este inspirat din muzica lui George Enescu, unul dintre eroii mei muzicali, alături de Bela Bartok şi de Igor Stravinski. Sunt compozitori ce au studiat muzica tradiţională şi şi-au creat un limbaj muzical ce a înglobat aceste influenţe. Într-un fel, asta încerc şi eu să fac. Ador Octetul lui Enescu şi am descoperit o înregistrare din 1920, de la Paris, cu Enescu ca dirijor, înregistrare foarte diferită, prin spiritul său romantic, tineresc. Asta am în minte în timp ce lucrez la o compoziţie inspirată din rapsodiile lui Enescu. Ar fi continuarea drumului început cu "Luminitza" şi continuat cu "Maria T".
"Mi-aş dori să fac o călătorie prin ţară şi să descopăr artişti anonimi"
Prezenţă magică: Maria Tănase
- Sunt din ce în ce mai interesat de folclor. Mi-aş dori să fac o călătorie prin ţară şi să descopăr artişti anonimi. N-am fost niciodată în Maramureş, iar din Moldova cunosc prea puţin. Mă interesează şi muzica ţiganilor, dar nu partea de virtuozitate, ci ritmul. M-a fascinat mereu influenţa Estului, a muzicii arabe, a ritmurilor orientale. Le-am regăsit uneori şi în cântecele Mariei Tănase.
- Discul "Maria T" este, la zece ani de la lansare, un proiect încheiat?
- Tocmai, că nu m-am simţit deloc aşa. M-am întors după 22 de ani, în 1992, la invitaţia Uniunii Compozitorilor, pentru un festival de muzică contemporană, şi am avut senzaţia că pauza asta de atâţia ani nici nu a existat. Asta a fost o treabă cu adevărat ciudată! Desigur, sunt influenţat de stilul britanic, locuind acolo de atâta timp, îmi plac crichetul şi ceaiul englezesc, dar simt cum sufletul mi-a rămas cumva românesc. Mai nou, încep să mă simt mai stingher acolo. Însă mă bucur de starea asta, de faptul că sunt străin peste tot unde m-aş duce, pentru că asta îmi dă o anumită libertate, o perspectivă asupra lucrurilor, pe care le pot folosi în munca, în muzica mea.
* POSSESSED (1992)
Primul album apărut sub semnătura Bălănescu Quartet este dedicat în mare parte reinterpretării unor compoziţii ale grupului german Kraftwerk, ce a revoluţionat, în anii '70, muzica electronică.
* LUMINITZA (1994)
Un album scris sub influenţa primei călătorii în România, după 22 de ani, o primă încercare de stabilire a unei punţi de legătură cu filonul folcloric românesc.
* ANGELS AND INSECTS (1995)
Cea mai cunoscută dintre muzicile de film scrise de Alexander Bălănescu, poate şi datorită premiilor importante (Oscar, Palme d'Or) obţinute de peliculă.
* MARIA T (2005)
O plasă de păianjen migălos construită în jurul personalităţii şi vocii Mariei Tănase. Unele compoziţii sunt foarte subtile şi ating cu mare delicateţe teme folclorice, altele răsună de vocea Mariei Tănase, acompaniată de instrumentele cvartetului britanic. "Cântecele ei reprezintă esenţa însăşi a poeziei şi filosofiei româneşti, iar eu sunt foarte sensibil la expresivitatea şi emoţia lor", spunea Alexander Bălănescu într-un interviu acordat revistei noastre în urmă cu 12 ani, când proiectul a început să prindă cheag. "Piesele sunt reconstruite şi filtrate printr-o sensibilitate... urbană, i-aş putea spune. Urăsc comercializarea folclorului, ceea ce mă interesează este să păstrez, prin mijloace moderne ce pot atrage şi tinerii îndepărtaţi de goliciunea şi de lipsa de însemnătate a muzicii populare «oficiale», ritmul şi spiritul cântecelor Mariei Tănase, ale folclorului românesc. Albumul nu are un caracter documentar, nu vreau să informez cine a fost Maria Tănase, ci să urmăresc fiorul emoţional. Nu este vorba de realitatea actuală, ci de un vis. Am vrut să creez senzaţia că această voce vine din alt timp, aşa cum o simt şi eu, ca într-un vis venind din copilăria mea, atunci când ascultam la pick-up discurile mamei mele, între care şi cel cu Maria Tănase, ce apărea pe copertă, cu o imagine strălucitoare, senzuală, care se simte atât de bine şi în vocea ei. «Maria T» nu este nici muzica Mariei Tănase, nici muzica lui Bălănescu, este o întâlnire intermediată de calculator, peste graniţele timpului. Este felul în care simt eu muzica ei."
Alexander Bălănescu şi-a dorit să facă cunoscută şi în afara României una din marile voci ale secolului XX, iar lungul şir de concerte susţinut pentru promovarea acestui album a însemnat foarte mult în acest sens.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
