Un eveniment remarcabil al începutului verii este relansarea pentru piața din România a patru albume de referință, semnate Bălănescu Quartet: "Possessed", "Luminitza", "Angel and Insects" și "Maria T."
Alexander Bălănescu a început să studieze vioara clasică în Bucureștiul natal, a emigrat cu familia în Israel, în 1969, și-a continuat studiile muzicale la Londra și la celebra școală Julliard din New York. Întors în Anglia, a fost foarte activ pe scena muzicii contemporane londoneze, iar în 1987, după experiențe în diferite grupuri și ansambluri, a înființat Bălănescu Quartet, un nume care s-a impus și continuă să fie un garant al muzicii noi, deschise spre viitor, însă foarte atentă la rădăcini.
- V-ați simțit frustrat de faptul că albumele dumneavoastră erau mult mai cunoscute în Marea Britanie decât în România?
- Foarte frustrat! Cu atât mai emoționat sunt acum și cu atât mai tare mă bucur de această colaborare cu casa de discuri "Universal România", care mi-a propus nu doar reeditarea celor patru albume, ci și noi proiecte. Asta îmi dă curaj, încredere să merg înainte, îmi stimulează creativitatea. Contează foarte mult faptul că lucrurile se leagă tot mai bine în România, cu discuri, concerte, proiecte în teatru, dans. Deși trăiesc de atâta timp în afara țării, îmi simt tot mai puternice rădăcinile, sunt tot mai inspirat de ceea ce se întâmplă aici și sunt încântat că am ocazia să lucrez în România. Următorul meu proiect este inspirat din muzica lui George Enescu, unul dintre eroii mei muzicali, alături de Bela Bartok și de Igor Stravinski. Sunt compozitori ce au studiat muzica tradițională și și-au creat un limbaj muzical ce a înglobat aceste influențe. Într-un fel, asta încerc și eu să fac. Ador Octetul lui Enescu și am descoperit o înregistrare din 1920, de la Paris, cu Enescu ca dirijor, înregistrare foarte diferită, prin spiritul său romantic, tineresc. Asta am în minte în timp ce lucrez la o compoziție inspirată din rapsodiile lui Enescu. Ar fi continuarea drumului început cu "Luminitza" și continuat cu "Maria T".
"Mi-aș dori să fac o călătorie prin țară și să descopăr artiști anonimi"
- Vă seduc temele folclorice românești?
- Sunt din ce în ce mai interesat de folclor. Mi-aș dori să fac o călătorie prin țară și să descopăr artiști anonimi. N-am fost niciodată în Maramureș, iar din Moldova cunosc prea puțin. Mă interesează și muzica țiganilor, dar nu partea de virtuozitate, ci ritmul. M-a fascinat mereu influența Estului, a muzicii arabe, a ritmurilor orientale. Le-am regăsit uneori și în cântecele Mariei Tănase.
- Discul "Maria T" este, la zece ani de la lansare, un proiect încheiat?
- Într-un fel neașteptat pentru mine, "Maria T" a avut un mare răsunet, a devenit cunoscut în cercuri artistice cu oameni de teatru, coregrafi, cineaști. Mulți mi-au spus că au găsit foarte inspiratoare această muzică și au continuat să caute cântecele Mariei Tănase și folclor românesc. Aproape în fiecare zi primesc un telefon, un e-mail, prin care mi se cere acordul pentru utilizarea unor părți din disc. Regizorul britanic Peter Greenaway lucrează la un film despre drumul lui Brâncuși din Gorj la Paris, și s-a declarat inspirat, în mod direct, de acest disc. "Maria T" nu este un proiect încheiat, pentru că la fiecare concert apar noi interpretări, noi idei. Pornesc noi proiecte de aici, iar cel mai recent este un concert în toamnă, la Filarmonica din Craiova, pentru care reorchestrez o parte din materialul acestui disc.
- V-ați acomodat cu stilul de viață românesc? Bănuiesc că v-ați simțit destul de stingher când v-ați întors aici, după mai bine de douăzeci de ani.
- Tocmai, că nu m-am simțit deloc așa. M-am întors după 22 de ani, în 1992, la invitația Uniunii Compozitorilor, pentru un festival de muzică contemporană, și am avut senzația că pauza asta de atâția ani nici nu a existat. Asta a fost o treabă cu adevărat ciudată! Desigur, sunt influențat de stilul britanic, locuind acolo de atâta timp, îmi plac crichetul și ceaiul englezesc, dar simt cum sufletul mi-a rămas cumva românesc. Mai nou, încep să mă simt mai stingher acolo. Însă mă bucur de starea asta, de faptul că sunt străin peste tot unde m-aș duce, pentru că asta îmi dă o anumită libertate, o perspectivă asupra lucrurilor, pe care le pot folosi în munca, în muzica mea.
* POSSESSED (1992)
Primul album apărut sub semnătura Bălănescu Quartet este dedicat în mare parte reinterpretării unor compoziții ale grupului german Kraftwerk, ce a revoluționat, în anii '70, muzica electronică.
* LUMINITZA (1994)
Un album scris sub influența primei călătorii în România, după 22 de ani, o primă încercare de stabilire a unei punți de legătură cu filonul folcloric românesc.
* ANGELS AND INSECTS (1995)
Cea mai cunoscută dintre muzicile de film scrise de Alexander Bălănescu, poate și datorită premiilor importante (Oscar, Palme d'Or) obținute de peliculă.
* MARIA T (2005)
O plasă de păianjen migălos construită în jurul personalității și vocii Mariei Tănase. Unele compoziții sunt foarte subtile și ating cu mare delicatețe teme folclorice, altele răsună de vocea Mariei Tănase, acompaniată de instrumentele cvartetului britanic. "Cântecele ei reprezintă esența însăși a poeziei și filosofiei românești, iar eu sunt foarte sensibil la expresivitatea și emoția lor", spunea Alexander Bălănescu într-un interviu acordat revistei noastre în urmă cu 12 ani, când proiectul a început să prindă cheag. "Piesele sunt reconstruite și filtrate printr-o sensibilitate... urbană, i-aș putea spune. Urăsc comercializarea folclorului, ceea ce mă interesează este să păstrez, prin mijloace moderne ce pot atrage și tinerii îndepărtați de goliciunea și de lipsa de însemnătate a muzicii populare «oficiale», ritmul și spiritul cântecelor Mariei Tănase, ale folclorului românesc. Albumul nu are un caracter documentar, nu vreau să informez cine a fost Maria Tănase, ci să urmăresc fiorul emoțional. Nu este vorba de realitatea actuală, ci de un vis. Am vrut să creez senzația că această voce vine din alt timp, așa cum o simt și eu, ca într-un vis venind din copilăria mea, atunci când ascultam la pick-up discurile mamei mele, între care și cel cu Maria Tănase, ce apărea pe copertă, cu o imagine strălucitoare, senzuală, care se simte atât de bine și în vocea ei. «Maria T» nu este nici muzica Mariei Tănase, nici muzica lui Bălănescu, este o întâlnire intermediată de calculator, peste granițele timpului. Este felul în care simt eu muzica ei."
Alexander Bălănescu și-a dorit să facă cunoscută și în afara României una din marile voci ale secolului XX, iar lungul șir de concerte susținut pentru promovarea acestui album a însemnat foarte mult în acest sens.