Sabina Cantacuzino (1863-1944) e fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu, sora lui Ionel, Dinu şi Vintilă, cu toţii personaje politice principale în făurirea României moderne, într-o epocă istorică plină de evenimente majore. E deci un martor privilegiat, care a participat de aproape la toate evenimentele vieţii acestor politicieni de prim rang, le-a cunoscut direct prietenii şi duşmanii, s-a implicat ea însăşi în acţiunile Brătienilor, potenţându-le sau atenuându-le consecinţele. Desigur, perspectiva e părtinitoare - nici nu putea fi altfel - şi asta aduce un plus de farmec memoriilor pe care autoarea s-a apucat să le scrie, pe baza corespondenţei şi a jurnalelor intime păstrate în familie, în 1921. Iniţial, voia să omagieze, la centenar, memoria patriarhului familiei, Ion C. Brătianu, instauratorul dinastiei regale româneşti şi artizanul independenţei ţării. Sobrul prim-ministru al lui Carol I şi conducătorul istoric al PNL era - în spatele scenei - un familist plin de afecţiune, dar care îşi asumase rolul istoric al numelui, pregătindu-şi din timp fiii pentru funcţiile în care chiar au ajuns apoi. În primul volum, Sabina Cantacuzino evocă traiul numeroasei sale familii, marcat de avatarurile politice ale tatălui, de preocupările lui publice şi private. Viaţa la Florica - moşia de referinţă a Brătienilor, unde îşi trăiesc copilăria Sabina, fraţii şi surorile ei, vizitele la casele din Bucureşti, întâmplări cotidiene şi evenimente mondene ale epocii (baluri, spectacole de răsunet) sunt evocate cu o anumită nostalgie, împreună cu descrierile mediului, social şi de natură, în care s-au desfăşurat. Nu lipsesc reverberaţiile vieţii publice asupra atitudinii rudelor ei - războaie, atentate, trădări şi asocieri politice - dar sunt consemnate şi zvonurile sau bârfele. Numeroase personalităţi ce gravitau în jurul tatălui, precum şi familiile lor sunt observate pe viu, marea istorie făurită de aceştia împletindu-se cu istoria mică, a vieţii private, a reacţiilor spontane, a sentimentelor omeneşti. Familiile Rosetti, Odobescu, Golescu, Davila, Cantacuzino, Sturdza, Ghica, Alecsandri, dar şi intimitatea familiei regale sunt surprinse în scene şi detalii insolite, povestite cu vervă şi explicate în contextul lor. Evident, toate evocările sunt raportate la tatăl ei, la destinul pe care acesta şi-l asumă şi împlineşte. Volumul al II-lea acoperă perioada Marelui Război din 1914-1919 şi participarea României la acesta, sub conducerea lui Ionel I. C. Brătianu, fratele ei. După retragerea suveranului Ferdinand şi a guvernului la Iaşi, Sabina e martoră a ocupaţiei militare a Capitalei de către trupele Puterilor Centrale. Internată, ca soră a prim-ministrului duşman, la Mânăstirea Pasărea, revine la Bucureşti în 1918, observând "agonia" ocupanţilor înaintea armistiţiului care a pus capăt războiului. De asemenea sunt prinse pe viu redresarea vieţii mondene, pregătirile pentru Marea Unire şi triumfala ei înfăptuire sub egida Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. Sabina Cantacuzino constată că Istoria a dat dreptate tatălui şi fraţilor ei. Implicarea rudelor apropiate nu exclude însă judecarea lucidă şi uneori acidă a faptelor şi protagoniştilor epocii, cu detalii surprinzătoare, pe care vă las plăcerea să le descoperiţi. Ediţia excepţional îngrijită de Elisabeta Simion, cunoscătoare obiectivă a impactului acestei mari familii asupra istoriei României, conţine şi însemnări inedite, de la portrete ale doamnelor de onoare de la curtea reginei Elisabeta, la efectele unor evenimente interbelice pe care le-a trăit autoarea la senectute (dictatura regală, instalarea generalului Antonescu la conducere sau rebeliunea legionară). Moartea Sabinei la 23 August 1944 a scutit-o de tragedia de a-şi vedea propria familie, care făcuse atât de mult pentru ţară, răsplătită cu închisoare şi moarte de noua conducere comunistă.
Selecţia "Formula AS"
* Sabina Cantacuzino, "Din viaţa familiei Ion C. Brătianu", vol. I, 1821-1891, vol. II, 1914-1918, cu un adaos de însemnări 1870-1941, ediţie îngrijită, note şi indice de dr. Elisabeta Simion, Editura Humanitas (tel. 0372/74.33.82), 314+406 p.
Sabina Cantacuzino (1863-1944) e fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu, sora lui Ionel, Dinu şi Vintilă, cu toţii personaje politice principale în făurirea României moderne, într-o epocă istorică plină de evenimente majore. E deci un martor privilegiat, care a participat de aproape la toate evenimentele vieţii acestor politicieni de prim rang, le-a cunoscut direct prietenii şi duşmanii, s-a implicat ea însăşi în acţiunile Brătienilor, potenţându-le sau atenuându-le consecinţele. Desigur, perspectiva e părtinitoare - nici nu putea fi altfel - şi asta aduce un plus de farmec memoriilor pe care autoarea s-a apucat să le scrie, pe baza corespondenţei şi a jurnalelor intime păstrate în familie, în 1921. Iniţial, voia să omagieze, la centenar, memoria patriarhului familiei, Ion C. Brătianu, instauratorul dinastiei regale româneşti şi artizanul independenţei ţării. Sobrul prim-ministru al lui Carol I şi conducătorul istoric al PNL era - în spatele scenei - un familist plin de afecţiune, dar care îşi asumase rolul istoric al numelui, pregătindu-şi din timp fiii pentru funcţiile în care chiar au ajuns apoi. În primul volum, Sabina Cantacuzino evocă traiul numeroasei sale familii, marcat de avatarurile politice ale tatălui, de preocupările lui publice şi private. Viaţa la Florica - moşia de referinţă a Brătienilor, unde îşi trăiesc copilăria Sabina, fraţii şi surorile ei, vizitele la casele din Bucureşti, întâmplări cotidiene şi evenimente mondene ale epocii (baluri, spectacole de răsunet) sunt evocate cu o anumită nostalgie, împreună cu descrierile mediului, social şi de natură, în care s-au desfăşurat. Nu lipsesc reverberaţiile vieţii publice asupra atitudinii rudelor ei - războaie, atentate, trădări şi asocieri politice - dar sunt consemnate şi zvonurile sau bârfele. Numeroase personalităţi ce gravitau în jurul tatălui, precum şi familiile lor sunt observate pe viu, marea istorie făurită de aceştia împletindu-se cu istoria mică, a vieţii private, a reacţiilor spontane, a sentimentelor omeneşti. Familiile Rosetti, Odobescu, Golescu, Davila, Cantacuzino, Sturdza, Ghica, Alecsandri, dar şi intimitatea familiei regale sunt surprinse în scene şi detalii insolite, povestite cu vervă şi explicate în contextul lor. Evident, toate evocările sunt raportate la tatăl ei, la destinul pe care acesta şi-l asumă şi împlineşte. Volumul al II-lea acoperă perioada Marelui Război din 1914-1919 şi participarea României la acesta, sub conducerea lui Ionel I. C. Brătianu, fratele ei. După retragerea suveranului Ferdinand şi a guvernului la Iaşi, Sabina e martoră a ocupaţiei militare a Capitalei de către trupele Puterilor Centrale. Internată, ca soră a prim-ministrului duşman, la Mânăstirea Pasărea, revine la Bucureşti în 1918, observând "agonia" ocupanţilor înaintea armistiţiului care a pus capăt războiului. De asemenea sunt prinse pe viu redresarea vieţii mondene, pregătirile pentru Marea Unire şi triumfala ei înfăptuire sub egida Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. Sabina Cantacuzino constată că Istoria a dat dreptate tatălui şi fraţilor ei. Implicarea rudelor apropiate nu exclude însă judecarea lucidă şi uneori acidă a faptelor şi protagoniştilor epocii, cu detalii surprinzătoare, pe care vă las plăcerea să le descoperiţi. Ediţia excepţional îngrijită de Elisabeta Simion, cunoscătoare obiectivă a impactului acestei mari familii asupra istoriei României, conţine şi însemnări inedite, de la portrete ale doamnelor de onoare de la curtea reginei Elisabeta, la efectele unor evenimente interbelice pe care le-a trăit autoarea la senectute (dictatura regală, instalarea generalului Antonescu la conducere sau rebeliunea legionară). Moartea Sabinei la 23 August 1944 a scutit-o de tragedia de a-şi vedea propria familie, care făcuse atât de mult pentru ţară, răsplătită cu închisoare şi moarte de noua conducere comunistă.
Sabina Cantacuzino (1863-1944) e fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu, sora lui Ionel, Dinu şi Vintilă, cu toţii personaje politice principale în făurirea României moderne, într-o epocă istorică plină de evenimente majore. E deci un martor privilegiat, care a participat de aproape la toate evenimentele vieţii acestor politicieni de prim rang, le-a cunoscut direct prietenii şi duşmanii, s-a implicat ea însăşi în acţiunile Brătienilor, potenţându-le sau atenuându-le consecinţele. Desigur, perspectiva e părtinitoare - nici nu putea fi altfel - şi asta aduce un plus de farmec memoriilor pe care autoarea s-a apucat să le scrie, pe baza corespondenţei şi a jurnalelor intime păstrate în familie, în 1921. Iniţial, voia să omagieze, la centenar, memoria patriarhului familiei, Ion C. Brătianu, instauratorul dinastiei regale româneşti şi artizanul independenţei ţării. Sobrul prim-ministru al lui Carol I şi conducătorul istoric al PNL era - în spatele scenei - un familist plin de afecţiune, dar care îşi asumase rolul istoric al numelui, pregătindu-şi din timp fiii pentru funcţiile în care chiar au ajuns apoi. În primul volum, Sabina Cantacuzino evocă traiul numeroasei sale familii, marcat de avatarurile politice ale tatălui, de preocupările lui publice şi private. Viaţa la Florica - moşia de referinţă a Brătienilor, unde îşi trăiesc copilăria Sabina, fraţii şi surorile ei, vizitele la casele din Bucureşti, întâmplări cotidiene şi evenimente mondene ale epocii (baluri, spectacole de răsunet) sunt evocate cu o anumită nostalgie, împreună cu descrierile mediului, social şi de natură, în care s-au desfăşurat. Nu lipsesc reverberaţiile vieţii publice asupra atitudinii rudelor ei - războaie, atentate, trădări şi asocieri politice - dar sunt consemnate şi zvonurile sau bârfele. Numeroase personalităţi ce gravitau în jurul tatălui, precum şi familiile lor sunt observate pe viu, marea istorie făurită de aceştia împletindu-se cu istoria mică, a vieţii private, a reacţiilor spontane, a sentimentelor omeneşti. Familiile Rosetti, Odobescu, Golescu, Davila, Cantacuzino, Sturdza, Ghica, Alecsandri, dar şi intimitatea familiei regale sunt surprinse în scene şi detalii insolite, povestite cu vervă şi explicate în contextul lor. Evident, toate evocările sunt raportate la tatăl ei, la destinul pe care acesta şi-l asumă şi împlineşte. Volumul al II-lea acoperă perioada Marelui Război din 1914-1919 şi participarea României la acesta, sub conducerea lui Ionel I. C. Brătianu, fratele ei. După retragerea suveranului Ferdinand şi a guvernului la Iaşi, Sabina e martoră a ocupaţiei militare a Capitalei de către trupele Puterilor Centrale. Internată, ca soră a prim-ministrului duşman, la Mânăstirea Pasărea, revine la Bucureşti în 1918, observând "agonia" ocupanţilor înaintea armistiţiului care a pus capăt războiului. De asemenea sunt prinse pe viu redresarea vieţii mondene, pregătirile pentru Marea Unire şi triumfala ei înfăptuire sub egida Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. Sabina Cantacuzino constată că Istoria a dat dreptate tatălui şi fraţilor ei. Implicarea rudelor apropiate nu exclude însă judecarea lucidă şi uneori acidă a faptelor şi protagoniştilor epocii, cu detalii surprinzătoare, pe care vă las plăcerea să le descoperiţi. Ediţia excepţional îngrijită de Elisabeta Simion, cunoscătoare obiectivă a impactului acestei mari familii asupra istoriei României, conţine şi însemnări inedite, de la portrete ale doamnelor de onoare de la curtea reginei Elisabeta, la efectele unor evenimente interbelice pe care le-a trăit autoarea la senectute (dictatura regală, instalarea generalului Antonescu la conducere sau rebeliunea legionară). Moartea Sabinei la 23 August 1944 a scutit-o de tragedia de a-şi vedea propria familie, care făcuse atât de mult pentru ţară, răsplătită cu închisoare şi moarte de noua conducere comunistă.
Alte articole din acest numar
- ILIE BOCA - "Eu îmi număr zilele cu pensula"
- Zodiacul erotic
- Răspuns pentru VICTOR A. - Iaşi, F. AS nr. 1162 - "Tatălui meu i s-a recomandat operaţia de adenom de prostată. Există alternativă?"
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
